Experiment Romania – Mâncarea NANO! (II)

1. Nano-modificare la nivel de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide:
Susţinătorii acestui domeniu spun că nano-tehnologia va fi folosita pentru a automatiza în continuare procesele din domeniul alimentelor moderne. Toate intrările, cum ar fi seminţele, îngrăşămintele, pesticidele şi in cele din urma diversele aspecte legate efectiv de munca din domeniu, vor fi din ce în ce mai modificate prin tehnologie. Nano-tehnologia este capabila sa înlocuiască ingineria genetică agricola în următorul pas al acesteia, adica la trecerea catre ingineria atomica. Ingineria atomica ar putea ajuta la rearanjarea ADN-ul seminţelor pentru a produce plante cu proprietăţi diferite, legate inclusiv de culoare, sezonul de crestere, performanta, etc. Îngrăşămintele şi pesticidele vor deveni extrem de eficiente, fiind proiectate la nivel atomic, pentru a fi folosite la sprijinirea cresterii plantelor. Nano-senzorii vor permite creşterea plantelor în continuare prin posibilitatea monitorizarii pH-ului, referitor la prezenţa substanţelor nutritive, umiditate, paraziţi si/sau boli, reducând în mod semnificativ nevoia de forţă de muncă agricolă. În raportul său final, privitor la acest tip de fermă (si disponibil pe site-ul www.etcgroup.org), organizaţia în cauză, Grupul de acţiune privind Eroziunea, tehnologie şi concentrare (ETC) avertizează într-un viitor nu prea indepartat totul va fi o formă de nanotehnologie, ” ferma va fi o arie vasta de bio-productie, care va fi controlata şi gestionata de la un simplu laptop, iar produsele alimentare vor fi atent lucrate de catre designeri, din substanţe care aduc în mod eficient substantele nutritive necesare organismului. ”

2. “Potentialul” şi alimentele modificate
Companiile implicate in nano-tehnologii sunt deja in lucru pentru a consolida alimentele procesate cu nutrienţi nano-encapsulati (inglobati in nano particule adica), îmbunătăţind atat aspectul cat şi gustul, totul asociat cu culori dezvoltate de ramuri adiacente ale nano-tehnologiei, pentru a elimina sau neutraliza conţinutul de grăsimi şi zahăr, nano-modificari necesare şi pentru a îmbunătăţi coerenţa lor în cavitatea bucala. “Potentialul” alimentar utilizabil pentru a sublinia menţiunile nutriţionale pot fi de asemenea făcute din diverse alimente procesate, cum ar fi includerea de nano-capsule “medical benefice”ceea ce va permite în curând ca prajiturile cu fulgi de ciocolata sa fie comercializate drept promotori de sănătate care sunt capabile sa realizeze curatarea arterelor. Nano-tehnologia va permite, de asemenea, ca junk food-ul, cum ar fi de exemplu inghetata si ciocolata, care urmează să fie modificate prin nanotehnologii sa fie utilizate in paralel pentru a reduce cantitatea de lipide din organism. Acest lucru ar putea fi realizat fie prin înlocuirea unor grăsimi şi zaharuri cu alte substanţe, fie prin utilizarea nano-particulelor pentru a preveni digestia acestora de catre organism sau, mai precis, de o absorbţie specifica exact a acestor componente ale produselor alimentare. În acest fel, piata ar putea deveni o intreaga nano-industrie (MacBouffe) îmbunătăţită cu vitamine şi fibre, inclusiv grăsimi şi zahăr care sunt rapid neutralizate, şi promovarea lor in special la pierderea starii/nivelului de sănătate şi la controlul eficient al greutatii/obezitatii.

Nanotechnology

3. Alimentele interactiv “inteligente”
Companii mari precum Kraft si Nestle sunt în curs de realizare si proiectare a unei surse de “nanoproduse inteligente” concepute special pentru a interacţiona cu consumatorii, realizate in special in ideea “personalizarii” cat mai eficiente a produselor alimentare, isi vor schimba culoarea, aroma sau vor furniza nutrienti „la cerere”. Compania Kraft este în curs de dezvoltare a unei băuturi limpezi, fara gust care conţine sute de nanocapsule ce contin arome latente. Un cuptor cu microunde obisnuit, prezent in gospodarie ar putea fi folosit pentru a declanşa eliberarea de culoare, aroma, textura şi concentratii la alegere personală. Mancarea “inteligenta” ar putea analiza si identifica, de asemenea, faptul că o persoană este alergica la o anumita componentă alimentară şi ar incepe neutralizarea acesteia inainte ca aceasta sa faca rau. Sau, alternativ, pachetul “inteligent” ar putea elibera o doză de nutrienti adaugată la cei pe care deja îi recunoaşte ca având nevoi speciale dietetice, cum ar fi moleculele de calciu pentru persoanele care suferă de osteoporoză. Pare SF dar nu este!

4. Ambalarea produselor alimentare şi monitorizarea “inteligenta”
Nano-tehnologia va extinde în mod semnificativ durata de viaţă a produselor alimentare. Astfel compania Mars Inc. are un brevet pentru un tip de nano-ambalaj tip carcasă alimentara invizibila şi totodata comestibila, ce poate preveni atat schimbul de gaze cat şi umiditatea in interiorul acestuia. Ambalajul “inteligent” (contine si nano-senzori şi activatori anti-microbieni) este deja în curs de dezvoltare. Acesta va fi capabil să detecteze alterarea produselor alimentare şi dezvoltarea microbiana, eliberand din nanoparticulele specifice substante antimicrobiene specifice pentru a prelungi cat mai mult durata de viaţă a produselor alimentare, aparand astfel supermarket-uri care vor permite păstrarea, chiar mai mult decat era inainte posibil, a produselor alimentare usor perisabile, înainte de vânzarea acestora potentialilor consumatori. Nanosenzorii integrati în produsele alimentare, aceste chips-uri mici, complet invizibile ochiului uman, ar putea, de asemenea servi ca un cod de bare electronice. Ele emit un semnal care ar permite produselor alimentare, inclusiv produselor alimentare proaspete, să fie urmarite direct pe traseul de la câmp la fabrică, si de acolo la supermarket, dar şi dincolo de galantarele supermarketurilor. Astfel se va sti exact cine, ce, cum si cand consuma. Seamana cu un nou atentat la intimitatea fiecaruia? Ei bine, chiar este!

Care sunt principalele preocupări privitoare la utilizarea nano-tehnologiilor în alimentaţie şi agricultură?
Îngrijorarea cu privire la utilizarea nano-tehnologiei în agricultură şi în industria alimentară se referă la mult mai mult decat la simpla automatizare şi alienare a producţiei de alimente, cu noi riscuri legate de toxicitate, extrem de grave pentru oameni şi mediu, şi pierderea de intimitate, pentru că nano-supravegherea se poate realiza astfel după fiecare etapă a lanţului alimentar. Eşecul guvernelor în adoptarea de legi facute pentru a proteja contra difuzarii publice a aspectelor legate de intimitatea fiecaruia dar şi de protejarea mediului, afectat de riscurile nano-tehnologiei, este un motiv serios de îngrijorare. O dictatura in atari conditii ar deveni extrem de greu de depasit, controlat, indepartat.
Nanotehnologia în agricultură se bazează pe premisa că, teoretic, putem îmbunătăţi eficienţa şi productivitatea seminţelor pornind de la nivelul atomic, dezvoltarea de intrari mai eficiente ale chimicalelor si nutrientilor, utilizarea de înaltă tehnologie care să permită supravegherea electronică continua a stării de la fermă la locul de achizitie de catre oameni, şi împinge automatizarea în continuare la nivel de intrari pentru creşterea plantelor. Aplicaţii ale nano-tehnologiei în prelucrarea produselor alimentare presupune ca oamenii pot “îmbunătăţi” gustul, textura, aspectul, conţinutul nutritiv şi longevitatea alimentelor prin manipularea lor la scară atomică. Acesta a sugerat că produsele alimentare astfel „imbunatatite” vor duce la alimente „mai sigure”.
Aceste ipoteze se bazează insa pe convingerea gresita ca omul poate reface lumii naturale la nivel atomic, şi totodata sa obţina chiar un rezultat mai bun.
Este nevoie de abilitatea de anticipare a consecinţelor acţiunilor noastre, chiar şi atunci când avem de a face cu forţe extrem de imprevizibile sau procese, cum ar fi cele ale mecanicii cuantice. Din nefericire, istoria ne spune ca suntem exceptionali, extrem de buni, chiar foarte buni in estimarea gresita a consecinţelor micilor interventii in sistemele naturale complexe, după cum reiese din dezastrele recente care au marcat si au avut ca rezultat introducerea de controale biologice, cum ar fi broasca de trestie, o broasca mare otrăvitoare sau introducerea iepurilor si vulpilor pentru sport, urmate de evident, dezastrele ecologice aferente. Istoria recenta este plină de exemple similare, cu consecinte legate de sănătate, uriaşe şi probleme de mediu care rezultă din insasi incapacitatea noastra de a reacţiona la semnele/semnalele de avertizare timpurie, din materialele/substantele utilizate anterior si considerate ca fiind exceptionale, revolutionare, „uimitoare” si aici putem doar enumera cateva din aceste esecuri rasunatoare: CFC, DDT, azbest. Acest lucru sugerează că noi ar trebui să luam foarte în serios semnele de avertizare timpurie asociate cu toxicitatea nano-particulelor. Insa in mod cert nu o vom face, ca de obicei adica, iar daca se va da si o lege de la Bruxelles, sigur intr-o saptamana, bravii nostri alesi vor vota ca popa, asa cum au votat si Codex-ul Alimentar, fara nici un amendament, exceptie, etc. Ca asa suntem noi, si asa ni-i felul. Mai ales cand e vorba de straini.

Sfarsitul partii II

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s