Studiu de piață despre conservele de macrou în sos tomat

Studiul privind conservele de macrou în sos tomat face parte din Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră. Prin aceasta campanie Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România ( APC Romania ) își dorește să informeze cât mai mulți consumatori despre importanta unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.

Peştele şi produsele din peşte reprezintă alimente valoroase în nutriţia umană prin conţinutul lor în proteine de calitate superioară, grăsime bogată în acizi graşi polinesaturaţi, vitaminele A şi D, substanţe minerale (fier, fosfor, potasiu, magneziu, etc.).1438697782359-conserve-S4

„La achiziţionarea unei conserve de peşte este important, ca în cazul oricărui produs alimentar, să verificăm informaţiile de pe etichetă, precum şi aspectul exterior al acesteia. În decizia de cumpărare ar trebui să luăm în considerare şi numărul de alimente aditivitate care intră în dieta zilnică, deoarece riscul toxic al acestora se amplifică prin efectul cumulativ al aditivilor ingeraţi zilnic. Conservele de peşte studiate prezintă în reţetă aditivi alimentari aprobaţi în Uniunea Europeană, unii dintre ei consideraţi inofensivi pentru organismul uman (fosfat de diamidon hidroxipropilat E 1440, adipat de diamidon acetilat E 1422), dar şi aditivi care pot prezenta efecte adverse dacă nu este respectată doza admisă (glutamat monosodic E 621, acid citric E 330, guma guar E 412, guma xanthan E 415, zaharinat de sodiu E 954 II).

Conform Regulamentului UE nr. 1169/2011 privind etichetarea, furnizarea informaţiilor referitoare la produsele alimentare de pe etichetă urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi intereselor consumatorilor, facilitează alegerea în cunoştinţă de cauză a produselor sigure pentru consum. Potrivit acestui Regulament, informaţiile privind identitatea şi compoziţia alimentului, informaţiile privind protecţia sănătăţii consumatorilor şi informaţiile privind caracteristicile nutriţionale ale alimentului reprezintă informaţii obligatorii ce trebuie să apară pe etichetă. a precizat Doamna Conf.univ. ec. dr.ing. Adriana DABIJA, Expert Tehnic în Domeniul Ingineria Produselor Alimentare

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România ) a achiziționat, în cursul lunii iulie a anului curent, 33 tipuri de conserve de macrou în sos de tomate din mai multe supermarket-uri/hypermarket-uri din țară. Dintre aceste tipuri de conserve, numai 21 de branduri (Baltic Club, Carrefour, Cora, Delhaize Group – Franța, Delhaize Group – Maroc, Eva, Fine Life, Garom, Gran Mare, Home Garden, King Oscar, Korab, La perla, Larsen Pure, Losos Ustka, Merve, Nautica, Nemo, Neptun, Vasco da Gama și Yachtis) au în compoziție file de macrou, în timp ce 12 branduri (Aro, Corăbioara, Fisher King, Geana, Goody’s, Harpun, Kaija, Novac, Ocean Fish, Old Fisherman, Pelicanul, Puerto del Gusto) au în compoziție macrou eviscerat sau bucăți de macrou.

Experții APC România, coordonați de conf. univ. dr. Costel Stanciu, au realizat analiza informațiilor de pe eticheta conservelor de pește, prilej cu care au fost constatate următoarele:

• conservele de pește analizate provin din mai multe țări: 43% din Polonia, 12% din Letonia, 12% din Thailanda, 9% din Bulgaria, 9% din Maroc, 6% din Franța, 3% din Lituania, 3% din Germania și 3% din Chile.

în compoziția conservelor de pește analizate s-au identificat următorii aditivi alimentari:
– guma de guar (46% dintre conservele de pește); Guma de guar este un aditiv foarte des folosit în produsele alimentare din România. E412 este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare.
– guma de xantan (36% dintre conservele de pește); Guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria menţionată mai sus, apoi precipitată cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic, uscată şi mărunţită până ajunge să fie o pudră foarte fină. E415 este folosit în industria alimentară ca stabilizator şi agent de îngroşare.
– acid citric (30% dintre conservele de pește); Acidul citric este unul dintre cei mai folosiţi aditivi alimentari. Chiar dacă se găseşte în cantitate mare în citrice, nu trebuie confundat cu acidul citric găsit în alimente. E330 alimentar nu este obţinut din citrice ci sintetizat de diferite specii de fungi din zaharuri. Amestecul obţinut este apoi filtrat şi tratat cu hidroxid de calciu şi acid sulfuric. Acidul citric poate fi folosit în alimente ca acidifiant sau ca aroma “naturala”.
– glutamat monosodic (6% dintre conservele de pește); E621 – Monoglutamat de sodiu – produce dureri de cap, slăbiciune, greață, arsuri, astm, poate declanșa Alzheimer și Parkinson. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
– fosfat de diamidon hidroxipropilat (3% dintre conservele de pește);E1442 sau fosfat de diamidon hidroxipropilat este un agent artificial de ingrosare, gelifiant, agent de incarcare.
– zaharinat de sodiu (3% dintre conservele de pește); Zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decat zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.
– adipat de diamidon acetilat (3% dintre conservele de pește). E1422 aditiv alimentar cu rol de agent de aglomerare, agent de îngroşare, stabilizator, emulgator şi substanţă – suport pentru alţi aditivi.

unii producători au folosit la realizarea sosului tomat:
– amidon din porumb (24% dintre conservele de pește);
– făina de grâu (21% dintre conservele de pește);
– amidon de cartofi (12% dintre conservele de pește);
– amidon modificat de tapioca (6% dintre conservele de pește);
– făina de cartofi (3% dintre conservele de pește);
– fibră de bambus (3% dintre conservele de pește).

88% dintre conservele de pește analizate au în compoziție adaos de zahăr, care variază între 0,4 g și 5 g la 100g produs;


doar 64% dintre producători declară conținutul de sare din conservă, acesta variind între 0,5 g și 2,5 g la 100 g produs;


• 76% dintre conservele analizate au în compoziție ulei vegetal, dintre care:
– la un procent de 12% nu se specifică tipul de ulei vegetal;
– 46% folosesc ulei de rapiță;
– 15% folosesc ulei de floarea soarelui;
– 3% folosesc ulei de soia.

• doar 64% dintre producători declară specia de macrou folosită la fabricarea conservei, iar dintre aceștia:
– 38% folosesc macrou Scomber japonicus;
– 33% folosesc macrou Scomber scombrus;
– 14% folosesc macrou Scomber colias;
– 10% folosesc macrou Rastrelliger kanagurta;
–  5% folosesc macrou Rastrelliger brachysoma.

39% dintre producători nu declară cantitatea de pastă de tomate folosită la realizarea sosului, în timp ce la 61% dintre cei care declară cantitatea de pastă de tomate folosită, aceasta variază între 4,2% și 36%.


• cantitatea de pește din conservele analizate variază între 40% și 72% din cantitatea netă a conservei:
– la 15 conserve cantitatea de pește este de 50% din conținut;
– la 6 conserve cantitatea de pește este de 60% din conținut;
– la 4 conserve cantitatea de pește este de 65% din conșinut;
– la 4 conserve cantitatea de pește este de 55% din conținut;
– la 1 conservă cantitatea de pește este de 56% din conținut;
– la 1 conservă cantitatea de pește este de 65,9% din conținut;
– la 1 conservă cantitatea de pește este de 72% din conținut.

• doar 70% dintre producători declară zona de unde a fost pescuit peștele, după cum urmează:
– 31% în zona FAO 61;
– 26% în zona FAO 27;
– 26% în zona FAO 34;
– 13% în zona FAO 71;
–  4% în zona FAO 87.
doar 52% dintre conservele de pește analizate au declarație nutrițională;


doar 52% dintre conservele de pește analizate au menționate condiții de păstrare pe înțelesul consumatorului precizând intervalul de temperatură la care poate fi păstrat produsul;


• valoarea energetică per 100 g produs variază între 113,6 kcal și 225 kcal. Conținutul energetic ridicat este dat de adaosul de zahăr și de uleiul vegetal din compoziția produsului;


• cantitatea de proteină din 100 g produs variază între 8,1 g și 27,1 g. De menționat faptul că valorile ridicate de proteine din unele tipuri de conserve sunt date de către proteinele de origine vegetală din uleiurile vegetale folosite în unele rețete;


• cantitatea de lipide din 100 g produs variază între 4 g și 15,5 g. Maximele din acest caz sunt date de uleiurile folosite în rețetele unor producători.

“Din studiul realizat de APC România pe 33 tipuri de conserve de macrou în sos de tomate se desprind următoarele abateri de la furnizarea unor INFORMAŢII OBLIGATORII de pe etichetă:

– 48 % din conserve nu au inscripţionate informaţiile privind Declaraţia Nutriţională şi informaţii privind condiţiile de păstrare şi de siguranţă a utilizării;

– 39 % dintre producători nu specifică procentul de pastă de tomate utilizat la obţinerea produsului (ingredientul figurează în denumirea produsului alimentar), iar 36% nu declară conţinutul de sare;

– 12 % nu menţionează originea vegetală specifică a uleiului utilizat în reţetă;

– 30 % dintre producători nu declară locul de provenienţă al peştelui (ingredientul primar)” a precizat Doamna Conf.univ. ec. dr.ing. Adriana DABIJA, Expert Tehnic în Domeniul Ingineria Produselor Alimentare

“La alegerea unei conserve de pește trebuie să se aibă în vedere conținutul de pește din conservă, precum și compoziția sosului de tomate, evitându-se acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi glutamatul monosodic, îndulcitorii artificiali, acidul citric etc. Totodată, trebuie evitate și conservele de pește cu adaos de zahăr, ulei vegetal și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a peștelui din conservă. Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele de pește care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor” a precizat Domnul, Conf. Univ. Dr. Costel STANCIU, Presedinte APC Romania

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC-România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.

25 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.

25 de ani în care APC România a contribuit la consolidarea mișcării consumatoriste din România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor, prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.

25 de ani în care APC România s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale, o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică.

25 de ani în care APC România – www.apc-romania.roa derulat o serie de proiecte de impact în domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei” – www.bugetulfamiliei.ro, “ Fii un pacient Activ” – www.pacientactiv.ro, ”Alege!Estedreptul tău”, ”Vreau pâine curată”, “ Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră’’, “Centrul European al Consumatorilor din România” – www.eccromania.ro, „Consumator European”.

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s