Completari la investigatia recent publicata de Rise Project! (II)

Lista aditivilor “naturali” continuă însă. Fostul angajat de la fabrica Ursus a povestit că se adaugă si inhibitori pentru stabilizarea spumei (substante tensioactive adica) și aditivi pentru aromatizare. Fostul angajat al Heineken amintește de stabilizatori ca PVPP-ul, dar și extracte de hamei modificat, cum este de exemplu tetrahop-ul. Un alt angajat al unei fabrici de bere detinuta de Heineken confirmă și el folosirea aditivilor și enzimelor industriale, spunând că lista lor nu ar încăpea pe eticheta berii. Si asta tot in virtutea celebrei legi germane a berii, naturale, 4 elemente, bla bla bla …

Firmele producătoare spun că folosirea enzimelor industriale face ca berea să fie mai consistentă și mai stabilă din punct de vedere chimic. În același timp, introducerea lor în procesul de fabricație înseamnă reducerea timpului și costurilor de fabricație. Asa apar miile de tone de bere necesare consumului in perioada verii. Iar enzimele sunt de fapt obtinute din microorganisme modificate genetic, asta spre o clarificare a celor neavizati dar si creduli. Cum credeati, dragi concetateni, ca legea e de partea noastra a tuturor, si ca sigur daca e pe piata e verificat … gresit, total gresit. Daca vreti sa fiti protejati mai lasati tembelizoarele si propaganda si apucati-va sa cititi ce va poate salva pielea iar nu nimicurile si goangele belicoase venite de aiurea, si care fac deliciul prostalailor ce isi inchipuie ca razboiul e o binefacere!

Majoritatea berilor din România sunt beri de tip lager. Fabricarea acestora durează, în mod normal, între două și șase săptămâni. Foștii angajați Heineken spun însă că, în perioada în care lucrau în fabrică, berea se făcea în mai puțin de o săptămână! Si asta doar din aditivare, aromatizare si colorare artificiala. Într-o perioadă din 2008, “am încercat să facem bere și într-o zi” marturiseste acesta! O singura zi! Va mai mirati ca gustul e chimic, metalic iar consumul fara numar al bericilor din timpul verii va duce in mod sigur la medicul oncolog, in mai putin de 6 luni!

“Eu am o zicală: un copil care se naște la nouă luni are toate șansele să fie sănătos, să nu ia toate bolile. Cel la șapte luni are toate șansele să …” răspunde fostul angajat al fabricii de bere cand este întrebat dacă timpul redus de fabricare al berii are efecte adverse cunoscute.

Aceste efecte va ramane sa le studiati singuri iar durerea va apartine in totalitate!

Tăcerea producătorilor

Pe parcursul a mai bine de șase luni, RISE Project a solicitat, în repetate rânduri, interviuri marilor companii producătoare de bere din România. Reprezentanții Ursus Breweries, Bergenbier, Heineken România și Tuborg România nu au răspuns nici măcar emailurilor în care le-am adresat întrebări punctuale despre folosirea enzimelor sau aditivilor. Molson Coors, compania mamă a Bergenbier, nu a răspuns nici ea. Transparenta totala! Favorizata de atmosfera atat de corupta si de usor coruptibila din Romania, Romanie in care organele statului sunt platite putin si prost, crescand astfel riscul “interesarii lor” materiale!

Peter Hammarstedt, director în cadrul companiei Carlsberg International pentru zona de Export, Licențe și Duty Free, cel care supervizează practic licența Carlsberg în România, a spus că urmează să verifice existența enzimelor industriale în berile Tuborg România, dar apoi nu a mai revenit cu nici un răspuns, plauzibil si evident. Asta desi pe poarta fabricii intra de multe ori camioane ce au declarata in vama marfa = enzime industriale Novozymes!

Întrebată dacă berea Heineken conține aditivi și enzime industriale, Marie – Christine van’t Hullenaar, purtătoarea de cuvânt a Heineken International, a răspuns în felul următor:

“Berea Heineken® este fabricată după rețeta originală din 1873. Folosim în mod consecvent această rețetă în toată lumea pentru fabricarea berii Heineken”. Un raspuns sec si diplomatic, care nu tradeaza in nici un caz vreo problema dar care incepe sa spuna mult despre marketing-ul produselor germane! La fel ca si in cazul masinilor diesel de laVW dar mult mai sigura pe ea, dat fiind faptul ca se afla in Estul salbatic, si aici poti cointeresa rapid pe oricine.

Emily Hamburger, purtătoarea de cuvânt a SAB Miller, companie ce deține berea Ursus în România, a spus că nu ne poate oferi informații dacă materialul nostru este centrat doar pe folosirea enzimelor industriale în producția de bere, neprecizand insa si o motivatie pentru aceasta “transparenta” deosebita.

Reporterii RISE au încercat să ia legătura cu angajați sau foști angajați ai fabricilor de bere deținute de Tuborg Romania și Bergenbier. Niciunul nu s-a arătat disponibil să discute spunînd că nu vor să se amestece în acest subiect. În schimb, un distribuitor național și un producător internațional de enzime industriale au confirmat prezența produselor lor în berea produsa de aceste doua mari companii în România. Probabil ca angajatii au semnat un contract de confidentialitate si nu au vrut sa riste nimic! Coeziunea sociala este la ea acasa in Romania, iar dragostea crestineasca fata de aproapele tau e la cote inimaginabile iar rezultatele se vad pretutindeni.

Cei de la Grama Trading, o companie specializată în vânzarea enzimelor industriale în România, menționează pe site-ul lor că printre principalii beneficiari cu care colaborează in mod traditional, inca de la infiintare adica, se numără: Heineken Romania, Bergenbier, Tuborg Romania și Ursus. Contactat de RISE pentru a confirma datele de pe site, directorul de vânzări al Grama Trading, Marius Toboșaru a spus: “Aceasta este o întrebare la care, sincer, nu pot răspunde, pentru că ține de meseria mea și de secretele de fabricație.”  A menționat că totuși colaborează cu toate companiile majore de bere din România. Oare de ce daca berea se produce in mod “traditional”, asa cum declara PR-ul fiecarei companii intervievat de reporterii RISE Project?

Compania daneză Novozymes este una dintre cele mai mari producătoare de enzime industriale din lume. Este prezenta si activă pe piața din România de aproape 30 de ani. Debbie Spillane, reprezentanta Novozymes în relațiile cu presa, ne-a declarat:

“Pe piața din România activează marii producători internaționali de bere: MolsonCoors (fost AB-InBev și StarBev), Heineken și SABMiller – responsabili pentru producția celei mai mari cantități de bere. Industria românească folosește enzime în procesul de fabricare a berii din diferite motive. Unele enzime sunt folosite pentru producția berilor light, altele pentru îmbunătățirea calității materiilor prime locale  sau în alte situații, pentru asigurarea stabilității berii. ”

Enzimele industriale

Conform Novozymes, folosirea enzimelor industriale scade perioada de producție (scade timpul necesar fermentatiei), scade costurile și crește in mod evident profitul, asigurând totodata o calitate constantă, industriala, a berii fabricate. Tot cu ajutorul enzimelor, se produce si berea din ingrediente mai puțin tradiționale precum porumbul, orezul, orzul nemalțificat sau sorgul, malai. Anumite tipuri de enzime se folosesc strict pentru producerea berii light sau a celei fără gluten.

Din punct de vedere științific, “enzimele sunt proteine cu centri activi care catalizează o anumită reacție” a  precizat Spillane.

“Novozymes fabrică enzimele industriale folosind procedee de fermentare submersă. Practic, micro-organisme selectate atent sunt crescute cu grijă în containere speciale care conțin o supă de nutrienți (mediul fermentării) și o concentrație ridicată de oxigen (condiții aerobice). În momentul în care micro-organismele descompun nutrienții se produc enzimele dorite. ”

Enzimele industriale nu sunt considerate aditivi sau ingrediente. Motivul este simplu: atunci când sunt folosite în dozele recomandate, odată ce își îndeplinesc rolul, devin inactive și nu mai pot fi detectate în bere. Ele sunt însă folosite în diverse etape de producție a berii. Se adaugă pentru “îmbunătățirea materiei prime” sau pentru “pregătirea cerealelor pentru a crea avantaje financiare”. Novozymes recomandă în acest scop Ultraflo® și Termamyl®. Pentru fermentare și pentru a controla diacetilul, un produs secundar al fermentării,  se recomandă Neutrase® și Maturex®.

Unele enzime sunt extrase după submersia micro-organismelor, iar altele sunt produse prin fermentarea submersivă in prezenta organismelor modificate genetic (proteina enzimatică extrasă este modificată genetic, in sensul cresterii eficientei sale).

Un fost angajat Heineken România susține că, pentru producător, cantitatea este cea importantă și abia mai apoi calitatea, iar cu ajutorul enzimelor industriale se pot produce cantitati mai mari de bere cu costuri relativ reduse.

“Nu ești nevoit să iei o materie primă chiar de calitate foarte bună. Poți să iei calitate mai proastă, pe care binențeles să o cumperi mai ieftin, dar cu ajutorul acestor enzime poți să obții calitate mai bună și cantitate mai multă”

Și, bineînțeles, berea este produsă mult mai rapid. Fostul angajat povestește că vara, când cererea de bere este mare, producătorul fabrică berea în cinci zile. În timpul iernii, același tip de bere, in absenta enzimelor, este produs în exact 16 zile.  Pe site-ul Heineken România scrie că procesul de fabricare a berii durează între  12 și 39 zile. Probabil ca 39 se refera strict la berea cu adevarat de calitate, superioara,  bere mai niciodata prezenta pe rafturile din Romania!

Declaratii, interviuri si documente obtinute de la persoane care activeaza in marea industrie a berii scot la iveala faptul ca cele patru mari companii producatoare de bere din Romania- Heineken Romania, Ursus Breweries, Bergenbier si Tuborg Romania – nu fabrica berea folosind doar ingredientele naturale. Tacit si fara a fi controlati in amanunt de autoritati, marii producatori de bere adauga in procesul de fabricatie produse si aditivi tehnologici pentru a fabrica licoarea adorata de romani. Practic, consumatorul nu cunoaste ce contine aceasta “bautura nobila”, intr-o piata in care doar companiile stiu ce e cu adevarat in bere.

Apa, hameiul, maltul din orz, malaiul sau alte cereale sunt ingrediente care se regasesc pe eticheta oricarei sticle sau doze de bere, fiind folosite in diverse combinatii. Aceste ingrediente nu reprezinta insa decat o mica parte din ceea ce contine cu adevarat o bere romaneasca.

Un fost director din cadrul Ursus Breweries a vorbit cu reporterii RISE Project, sub protectia anonimatului, despre felul in care se produce berea. Acesta dezvaluie o industrie in care magia chimiei, a adjuvantilor si aditivilor devine ingredient de baza al bauturii consumate de majoritatea romanilor.  Un fost angajat Heineken, care a dorit sa ramana anonim, a confirmat si el adaugarea substantelor in bere. “Fungamyl, Ceremix 6X MG sau Filtrase sunt doar cateva dintre substantele folosite”, relateaza acesta. Acestea sunt enzime industriale produse de Novozymes din Danemarca, o companie specializata in biotehnologii alimentare. Fungamyl-ul accelereaza descompunerea amidonului pentru a produce o cantitate mai mare de alcool, iar Ceremix-ul imbunatateste calitatea berii si a materiilor prime.

 

Sfarsitul partii a II-a

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s