Berea aditivata. Completari la investigatia recent publicata de Rise Project! (III)

Controlul enzimelor industriale folosite de producatorii de bere

Nu există absolut nici o reglementare la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea enzimelor industriale în procesele de fabricare a berii sau a altor alimente procesate industrial. Nu există, de asemenea, nici o listă care să conțină enzimele considerate relativ sigure și general-acceptate si acceptabile de catre statele membre ale Uniunii Europene. Nu exista, de asemenea, nici un fel de studii privind riscul utilizarii lor in alimentatia umana. Pentru ca nefiind declarate ca atare in procesul de fabricatie, problema nu exista!

Domnul Jan Op Gen Oorth, purtător de cuvânt al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară ne-a declarat totusi ca:

„Majoritatea enzimelor sunt adjuvanți pentru procesarea ingredientelor. Adjuvanții alimentari nu sunt reglementați la nivel european, dar se aplică legile naționale.”

În România nu există legi specifice care să reglementeze folosirea enzimelor și nici liste care să le enumere pe cele considerate sigure pentru consum. Asa ca “merge si asa” devenita o cutuma generalizata de care mai toate companiile producatoare de bere din Romania profita, este scuza perfecta.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) este cea care trebuie să se ocupe, in lipsa unui Institut de Chimie Alimentara, printre altele, si de siguranța berii fabricate in România. Reprezentanții instituției tin sa precizeze că, intrucat enzimele industriale nu sunt considerate ingrediente, producătorii de bere nu sunt obligați să le declare (?). Cum va suna asta? Oficialii din ANSVSA consideră că nu există inca o instituție de stat care să dețină o lista completa a enzimelor industriale care sunt adăugate în bere, desi candva acest institut a existat dar a fost fraudulos falimentat iar patrimoniul distrus in mare parte!

Nicușor Ciocănea, directorul general adjunct al ANSVSA, ne-a declarat că instituția pe care o conduce asigură siguranța berii folosind principiile HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point). Adică, inspectorii ANSVSA verifică doar dacă producătorii îndeplinesc normele de igienă și dacă apa utilizata direct in procesul de productie este de bună calitate, in conformitate cu legislatia apei potabile, si cam atat. Aceștia mai investighează, eventual, si gradul de contaminare radioactivă și nivelul de staniu din dozele de bere.

Asta ne-a declarat ANSVSA în prima fază, adica nimic legat de aditivi sau enzime industriale. Câteva luni mai târziu, ANSVSA a revenit cu un alt răspuns. Citiți mai multe despre bâlbele ANSVSA la finalul acestui material. Cum ar spune cineva ce are s… cu prefectura, ANSVSA neavand nici macar un laborator de profil in domeniul enzimaticii daramite posibilitati de a efectua studii de specialitate pe profilul necesar!

În afara unui control inițial, când o bere apare pe piață, nicio agenție din România nu verifică dacă ingredientele de pe etichetă se potrivesc cu ceea ce este de fapt prezent în bere. De asemenea, nimeni nu verifică dacă enzimele industriale sunt folosite în dozajele recomandate sau nu. Deci drum deschis si vant la pupa tuturor celor ce activeaza in domeniul bauturilor fermentate alcoolice de tip bere si utilizeaza tot felul de substante si aditivi.

Deși enzimele folosite în industria băuturilor și alimentelor sunt considerate sigure și non-toxice, Uniunea Europeană atrage totusi atenția:

„Industria enzimelor alimentare încearcă în continuu să-și îmbunătățească tehnologia de producție, rezultând o creștere a numărului de enzime alimentare. Pe parcursul anilor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și mai sofisticate. Ar putea exista riscuri cauzate de natura și sursa chimică ale acestora. Spre exemplu alergiile, toxicitatea legată de activitatea lor, activitatea microbiologică reziduală și toxicitatea chimică.”

Folosirea enzimelor industriale în procesul modern de fabricare a berii este, în continuare, o practică discutabilă. Germania a interzis folosirea acestora și a aditivilor similari încă din 1993, când a adoptat Legea Provizorie a Berii, urmașa defunctei „Reinheitsgebot”-ului, o lege care reglementa puritatea berii încă din 1526.

Observatie: Aceasta lege nu-i impiedica insa pe vajnicii investitori germani sa o neglijeze, atunci cand se afla pe teritoriul altui stat, fie el apartinator sau nu de UE! Asa ca s-au adaptat si ei situatiei din Romania (celebrul “merge si asa”) si astfel a aparut un sortiment nou: berea de o zi!

Sebastian Mergel, Președintele Asociației Globale a Fabricanților Artizanali de Bere, a declarat  că enzimele reduc costurile producătorilor de bere și nu vede vreo problemă in utilizarea enzimelor sau chiar a aditivilor de tip PVPP, cu o singură condiție insa:

„Consumatorul trebuie să știe. Trebuie să fii transparent pe etichetă … Ar trebui să scrie pe ea.” Dar cum legea nu-l obliga in nici un fel pe producator, calea e deschisa unei concurente neloiale!

Dr. Charles Bamforth, renumit expert în industria berii și profesor de știință și tehnologie alimentară la Universitatea din Davis, California, vede folosirea enzimelor ca pe o practică rezonabilă de a îmbunătăți berea și de a uniformiza loturile de producție.

Doar că, “atunci când companiile de enzime spun, „Hei, poți face chestiile într-un alt mod cu totul diferit, de exemplu, poți folosi orz nemalțificat.” În cazul ăsta nu vei avea aceeași bere, iar eu nu pot să sprijin acest lucru” spune acesta.

Enzimele industriale: un fenomen tipic românesc?

În România, enzimele industriale sunt relevante din cauza popularității cerealelor nemalțificate, cum ar fi porumbul sau orzul nemalțificat, din diversele tipuri de bere de larg consum. Rețeta tradițională a berii prevedea doar trei ingrediente: malț din orz, hamei și apă. Statistic vorbind, mai puțin de un sfert din mărcile de bere produse autohton de către companiile multinaționale conțin doar aceste ingrediente.

În schimb, berile de larg consum au o concentrație ridicată de cereale nemalțificate. Ingrediente care sunt în general mult mai ieftine decat malțul folosit în mod tradițional la producția berii. Cantitatea și gustul depind practic și de folosirea enzimelor industriale în procesul de producție.

Spillane, reprezentanta Novozymes, ne-a declarat că producătorii de enzime fac berea mai accesibilă oamenilor din regiunile cu venituri mici. Adica spre binele nostru produc o bere de proasta calitate aditivata si colorata!

Nimeni nu poate spune cât de răspândită este folosirea enzimelor industriale în restul statelor din Uniunea Europeană pentru că  nu sunt considerate ingrediente, deci nu există informații publice sau statistici. Este însă cert că enzimele sunt folosite pentru fabricarea berilor puțin alcoolizate sau non-alcoolice, a berilor tari și a celor fără gluten în mai multe regiuni din spațiul european.

Micii producători de bere

O explicație referitoare la predominanța enzimelor industriale pe piața de bere românească poate fi si aceea că micii fabricanți, cei care produc berea după rețete pur tradiționale, sunt foarte rari în România.

Conform unei statistici realizate de Asociația Berarilor din Europa, în 2013 existau doar doi producători independenți de bere în țară, în timp ce în Marea Britanie existau 1440.  Din 24 de state incluse în statistică, România se află pe penultimul loc, depășind doar statul maltez care nu avea practic nici un producător. În același timp, România este al optulea mare producător de bere și al șaptelea consumator de bere pe cap de locuitor din Europa!

Situația din 2013 s-a schimbat totuși. Clinica de Bere, Zăganu, Ground Zero, Csiki Sor și Sikaru sunt producători autohtoni, dar cantitățile fabricate de ei sunt mult mai mici față de cele puse pe piață de multinaționalele prezente in Romania. Toți micii producători contactați de noi s-au plâns de problemele pe care le au în încheierea de contracte cu  baruri și restaurante.

Marius Mircea, directorul Clinicii de Bere, a spus că diferența dintre fabrica lui și cele ale  multinaționalelor constă în calitatea ingredientelor folosite și în timpul alocat procesului de fabricare (fermentatia fiind naturala).

„Din câte știu (…) companiile mari de bere au scurtat procesul de la două săptămâni la cinci zile… Sunt beri pe piață care sunt mai ieftine decât apa. Desigur că nu te poți aștepta să aibă ingrediente bune.”

Marius Mircea ne-a mai spus că nu știe cum funcționează enzimele industriale sau aditivii, pentru că nu folosește asa ceva la fabricarea berii.

Însă Leonard Andras, patronul Csiki Sor, un fabricant mic din Transilvania, ne-a declarat că știe foarte bine ce sunt enzimele industriale, dar că a decis să nu le folosească.

„Nu mai este bere când folosești enzime.” A adăugat că primește constant oferte de la distribuitorii de enzime, acestia rugându-l mereu să ia în considerare produsele lor.

Patronul unei alte fabrici de bere și-a adus aminte că a fost sunat de o companie care comercializează enzime. Când i-a spus distribuitorului că nu îl interesează oferta, acesta l-a întrebat: „Dar cum faceți bani?”.

În cadrul documentării acestui material, reporterii RISE Project au vorbit cu numeroși consumatori de bere din România însă niciunul nu auzise de enzimele industriale folosite în fabricare berii. Niciunul nu a știut ce sunt sau cum funcționează acestea. În același timp, producătorii mari de bere se laudă, în reclame televizate, cu ingrediente naturale și rețete vechi de secole. Lipsa de transparență a uneia dintre cele mai mari industrii din România este îngrijorătoare pentru consumatorul care, de multe ori, bea un surogat care doar poartă denumirea de bere. Oare reclama mincinoasa a devenit intre timp legala in Romania? Oare …

9 luni de transparența marca ANSVSA

Reporterii RISE Project au discutat timp de nouă luni de zile cu experți din cadrul ANSVSA pentru a înțelege felul în care această  instituție monitorizează producția berii de larg consum în România.

Iată șirul răspunsurilor contradictorii:

  • 28 ianuarie 2015 reprezentanții ANSVSA precizează foarte clar ce fel de controale fac angajații instituției în fabricile de bere. Practic, niciun fel de control legat de enzime sau aditivi alimentari. 
  • 24 februarie 2015, reprezentanții ANSVSA menționează că nu au în posesie o listă a enzimelor industriale folosite de producătorii de bere
  • 3 septembrie 2015, reporterii RISE Project au fost chemați la o întâlnire cu experții instiuției. Conform directorului general adjunct al ANSVSA, Georgeta Popovici este expert în aditivi alimentari.  Întrebată dacă ANSVSA face verificări în privința utilizării aditivilor alimentari în producția berii, aceasta a oferit un răspuns nesigur.

Dialogul transcris:

Reporter: ANSVSA testează acești aditivi în berea normală?

Expert ANSVSA: În produsele alimentare …

Reporter: În bere normală, nu ne interesează restul de produse.

Expert: Nu știu dacă avem matricea bere la analiză, nu mai știu. O să ne uităm pe …pe listă.

Expert: Cred că avem și determinări…de fapt da, nu știu, nu mai știu ce produse

  • 7 septembrie 2015. Reporterii RISE Project trimit o nouă solicitare de informații legat de prezența aditivilor alimentari în bere.
  • 17 Septembrie 2015. Cu o zi înainte de publicarea materialului, ANSVSA trimite un răspuns prin care, conform legii fac teste și chiar monitorizează dozajul de aditivi alimentari din bere, fără a oferi vreo dovadă în acest sens.

Nu este cert încă dacă Autoritatea Națională Sanitar Veterinară efectueaza intradevar controale riguroase în privința aditivilor folosiți de producătorii de bere, dar este cert că nimeni nu ii controlează de fapt pe producătorii în privința utilizării enzimelor industriale. Si asta inseamna ca avem o problema. Mare!

Sfarsit

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s