Inca un aditiv “sanatos” in paine – L – Cisteina. Cu origine … “nesanatoasa”!

Observatie: Daca cititi ingredientele de pe eticheta unei bucati de paine, veti gasi, de cele mai multe ori, un ingredient mentionat acolo fie drept L-cisteina, fie cisteina, fie urme de cisteina. Ce reprezinta este intrebarea pe care orice om normal la cap si-ar pune-o?

Acesta este un aminoacid mai mult sau mai putin “natural” si care este adaugat in multe produse de patiserie, introducandu-se in aluat in scopul de a creste viteza de procesare industriala/accelerarii prelucrarii industriale, altfel spus in scopul scaderii costurilor. De obicei nu este adaugat direct in faina destinata utilizarii acasa, dar il veti gasi in mai toata painea comerciala si in mai toate produsele sale derivate, cum ar fi aluatul de pizza, chiflele si produsele de patiserie. Motiv de “bucurie” maxima.

Date stiintifice:

L – cisteina este un aminoacid neesenţial care conţine un atom de sulf (la nivelul unei grupări tiolice) prin intermediul căruia realizează punţi disulfidice cu molecule similare. Acest lucru îl face indispensabil pentru organism, fiind aminoacidul întâlnit în cantitatea cea mai mare în compoziţia unor proteine structurale, aşa cum este de exemplu keratina.

Keratina este proteina principală din care sunt formate unghiile, părul, copitele, coarnele, penele si … produsele petroliere secundare.

Acestea sunt deci principalele surse “naturale” din care poate fi extrasa … mhhh.

Observatie: o ştire aparent îngrozitoare circulă prin blogosfera de limbă engleză. În pâine se adaugă un ingredient provenit din părul uman! Sursa ştirii este o broşură, intitulată “25 de adevăruri uimitoare despre alimente”, publicată de Mike Adams & David Guiterrez pe site-ul NaturalNews.

Informaţia a fost relativ preluată di de o serie site-uri româneşti, în forma pe care o prezentăm mai jos, provenită de pe site-ul senatorului de Ilfov Iulian Urban:

Dacă cititi ingredientele de pe eticheta unei bucati de paine, veti gasi, de obicei, un ingredient mentionat acolo drept L-cisteina. Acesta este un aminoacid adaugat la multe produse coapte, introducandu-se in aluat in scopul de a creste viteza de procesare industriala. De obicei nu este adaugat direct in faina destinata utilizarii acasa, dar il veti gasi in toata painea comerciala si in produsele sale derivate, cum ar fi aluatul de pizza, chiflele si produsele de patiserie.
In timp ce o parte din L-cisteina este direct sintetizata in laboratoare, cea mai mare parte este extrasa dintr-o sursa ieftina si abundenta de proteine ​​naturale: parul uman. Parul este dizolvat in acid si substanta L-cisteina este izolata printr-un proces chimic, apoi ambalata si expediata in afara, catre producatorii de paine comerciala. In afara de parul uman, alte surse de L-cisteina include: penele de pui si de rata, coarnele de vaca si produsele petroliere secundare.
Mare parte din parul folosit pentru a obtine L-cisteina este adunat de la saloanele de coafura si frizerie din China, daca nu stiati…
Desi gandul de a manca par dizolvat i-ar putea face pe unii oameni sa se simta inconfortabil, majoritatea consumatorilor din Vest nu are nici o obiectie de principiu fata de acest lucru. Pentru evrei si musulmani, cu toate acestea, derivatul din par L-cisteina pune probleme semnificative. Musulmanilor le este interzis consumul oricarui derivat dintr-un corp uman si multi rabini interzic consumul de par din motive similare. Chiar si rabinii care au permis consumul de par ar interzice acest lucru in cazul in care ar proveni de la cadavre – si, deoarece majoritatea cantitatilor de L-cisteina vin din China, unde sursele de aprovizionare si practicile de productie sunt indoielnice, acesta este un motiv real de ingrijorare.

In timp ce o foarte mica parte din productia de L-cisteina este direct sintetizata prin procedee chimice costisitoare in laborator, cea mai mare parte este extrasa dintr-o sursa ieftina si abundenta de proteine naturale: parul uman. Traim in secolul optimizarii costurilor. Materia prima trebuie sa fie ieftina, abundenta, bogata in substanta chimica de interes. Si este …

Si, desi este uneori obtinuta intr-un laborator, cea mai mare parte de fapt provine dintr-o sursa naturala. Suna bine , nu? Nu si daca aceasta sursa naturala o reprezinta firul de par uman, pene de pui , si coarnele de vaca , dizolvate in acid inainte ca L – cisteina sa fie extras si sa se adauge in paine.

Mare parte din parul folosit pentru a obtine L-cisteina este adunat de la saloanele de coafura si frizerie din China, daca nu stiati …

Parul este curatat, spalat, dezinfectat si … dizolvat in acid iar substanta L-cisteina este apoi izolata printr-un proces chimic, ambalata si expediata in afara, catre producatorii de paine comerciala in special. “Reteta” exista in totalitate pe un site de limba chineza (orice site de traducere online va poate “ajuta”) peste care am dat efectiv intamplator. Asta desi la fel de bine se poate extrage si din unghii, copite, gheare, etc.

Desi gandul de a manca par uman dizolvat i-ar putea face pe unii oameni sa se simta “relativ” inconfortabil, majoritatea consumatorilor din Vest nu au nici o obiectie de principiu fata de acest lucru dovedit. Pentru evrei si musulmani, cu toate acestea, derivatul din par uman – L-cisteina pune probleme semnificative, existentiale chiar. Musulmanilor le este interzis consumul oricarui derivat dintr-un corp uman si multi rabini interzic consumul de par uman din motive similare. Chiar si rabinii care au permis consumul de par uman ar interzice azi acest lucru in cazul in care ar proveni de la cadavre – si, deoarece majoritatea cantitatilor de L-cisteina vin din China, unde sursele de aprovizionare si practicile de productie sunt destul de … indoielnice, aceasta constitue deja un motiv real de ingrijorare. Exista cazuri in care rabinii au interzis consumul de L-cisteina, deoarece aceasta provenea din par obtinut in urma unor ritualuri religioase din diverse temple din India.

Intrebare fireasca: “Oare daca L-cisteina provenea doar din copite, coarne, ghiare sau pene era cumva altceva?”

Există insa şi alte surse naturale de L-cisteină, precum o serie de legume (ceapă, usturoi, brocoli) şi fructe. Cantităţile în care se găseşte acest aminoacid în sursele anterior mentionate, sunt insa mult prea limitate şi nu reprezintă in nici un caz o soluţie eficientă pentru procesarea lor industrială in vederea extractiei. Acesta este cruntul adevar!

Obtinerea industriala

Inainte de 2012 majoritatea producatorilor utilizau cu succes parul uman! Din cauza costurilor scazute de productie!

Dupa 2012 tehnologiile de productie se diversifica in EU datorita legii date. Utilizarea microorganismelor mai mult sau mai putin modificate genetic (Escherichia coli şi Pseudomonas thiazolinophilum) pentru biosinteza L-cisteinei reprezinta deja o tehnologie extrem de cunoscută, dar totodata si foarte foarte scumpă. Tehnologie pe care putini si-o permit, asa ca, din cauza costurilor exorbitante o extrag si ei cum pot din sursele anterior mentionate!

Conform unor studii recente, peste 80% din producţia mondială de L-cisteină este realizată in China utilizând ca sursă naturală parul. Peste 7700 tone de L-cisteina au fost produse in China in 2012, 85% din productie … fiind exportata. Majoritatea L-cisteinei este obținuta industrial prin hidroliza părului uman, a penelor de păsări, sau a părului de porc, tehnologia cu păr uman fiind insa metoda preferată datorită eficienței sale în producerea unor cantități mari de L-cisteină pura. Prin urmare, părul uman, pe care l-ar utiliza chinezii pentru hidroliza acida a keratinei, se bate de la egal la egal cu tehnologiile de biosinteză microbiană extrem de scumpe, totul desfasurandu-se pe o cotă de piaţă de 20% din producţia mondială. Este practic imposibil ca din cota de 20%, obţinerea cisteinei din părul uman să acopere aproape toata cantitatea necesara asa ca exista sansa sa consumati si L-cisteina din alte surse!

Citez: “China, Germany and Japan are the three largest L-cysteine producers in the world.”; “The production method of L-cysteine that all the Chinese producers currently apply is hydrolysis method which uses duck feather or human hair as raw material. Though this technology is mature and the raw materials are abundant in China, it is not eco-friendly. A new technology of L-cysteine production (2012 n.trd.)—biological technology has been developed in the world and been applied for industrial production for several years, which will be a powerful competitor of the traditional one in the future.”

Citez din nou: “The production technology is mature, which is reduction method technology using feather or human hair as raw material. However, the technology is not eco-friendly. Oppositely, biological method applied in recent years can help solve the environmental problem, but in China it’s still confined to research activities in colleges.”

L-cisteina produsă sintetic, în conformitate cu regulile cușer evreiești și legile halal musulmane, este de asemenea disponibila, deși la un preț mult mai mare. Calea de sinteză presupune fermentare folosind un mutant de E. coli.

Degussa introdus recent un traseu de thiazoline substituite. Ca urmare a acestei tehnologii, L-cisteina este produsă prin hidroliza acidului 2-amino-Δ2-tiazolină-4-carboxilic racemic folosind Pseudomonas thiazolinophilum.

În panificaţie, cisteina este utilizată în doze de 10 – 90ppm (1 – 10 grame la 100 kg de făină). Dozele uzuale sunt de 1 – 5 grame/100 kg făină. Acest lucru înseamnă că într-o pâine de 300 de grame, pentru prepararea căreia s-a utilizat doza maximă de cisteină, intră grosso modo cam 0,02 grame de cisteină. Echivalentul anual al consumului unei astfel de pâini în fiecare zi, este de 7,3 grame de cisteină. Prin comparaţie, dozele de cisteină (sau de derivaţi ai acesteia) pe care le luăm în diferite contexte ale stării noastre biologice, fie la recomandarea medicului, fie din alte alimente sunt de cca 0,5 grame pe zi. O pastilă de ACC, folosită în mod curent pentru combaterea tusei, conţine 0,2 grame dintr-un derivat al cisteinei – acetilcisteina, deci de cca 10 ori mai mult decât o pâine. La un tratament de o săptămână (deşi tratamentele uzuale sunt mai lungi), expunerea este echivalentă cu 0,2x3x7 grame, adică 4,2 grame de cisteină. Totuşi, nu mâncaţi 30 de pâini pe zi dacă tuşiţi! Nu e viabila metoda si mai si dati in alte probleme.

Există situaţii în care dozele de cisteină utilizate sunt mult mai mari, iar tratamentele se realizează pe perioade de timp de ordinul lunilor sau anilor. Este cazul bolnavilor de cancer sau a celor infectaţi cu HIV, care trebuie să consume până la 4 grame pe zi.

Utilizarea cisteinei atât în panificaţie cât şi în terapeutica medicală au ca singură legătură implicarea acestui aminoacid în reacţii de oxido-reducere, altfel spus, capacitatea acestuia de a reduce stresul oxidativ. În organism, ea este implicată masiv în eliminarea radicalilor liberi, detoxifierea ficatului şi a creierului de o serie de compuşi toxici asociaţi cu consumul de tutun, alcool, droguri şi chiar cu medicamente sau proceduri medicale (chimioterapie, iradieri). Aceste gen de efecte au introdus L-cistena în categoria substanţelor consumate preventiv, pentru protecţia generală a organismului (0,5 grame pe zi).

Există o gamă întreagă de utilizări ale aminoacidului în terapeutica medicală, iar descrierea lor nu-şi are locul aici. În nici un caz, nu există vreo sursă credibilă care să afirme că cisteina este asociată cu implicarea în mecanisme de proliferare celulară sau mutageneză. De asemenea, este un aditiv alimentar considerat sigur, pentru care nu există date legate de efecte toxice asupra sănătăţii umane.

Totuşi, în cazul pacienţilor bolnavi de cistinurie (boală caracterizată de reabsorbţia tubulară diminuată şi excreţia urinara excesiva a aminoacizilor dibazici: lizina, arginina, ornitina si cistina; cistina fiind cea mai putin solubila dintre aminoacizii naturali, excretia ei marita predispune la formarea de calculi renali, ureterali si biliari) şi diabet. Pentru mai multe detalii, căutaţi informaţii despre efectele cisteinei pe internet.

Asupra mecanismelor de acţiune a acesteia în aluat au fost emise o serie de teorii. Una dintre acestea consideră că cisteina, care conţine o grupare -SH, desface punţile disulfidice din structura proteinelor glutenice. O a doua teorie consideră că cisteina interferează cu legăturile disulfidice, prin reacţionarea cu radicalii sulfidici rezultaţi în urma ruperii fizice a legăturilor S-S în timpul frământării, diminuând astfel refacerea lor (Kilborn, R.H., Tipples, K.H., 1973).

Reacţia este terminată în momentul în care unul dintre cei doi radicali formaţi în urma ruperii legăturilor disulfidice acceptă ionul de hidrogen de la molecula de cisteină, iar celălalt radical se leagă cu restul de cisteină rămas, conform mecanismului de mai jos:

R-S-S-R* + CYS-SH ® R-S-S-CYS + R*-SH

R-S-S-CYS + CYS-SH ® CYS-S-S-CYS + R-SH

În acest caz, se pot reface numai jumătate din legăturile disulfidice rupte. După Tsen (1979), cisteina acţionează numai în timpul frământării şi nu acţionează în timpul dospirii.

Dincolo de aspectele spectaculoase legate de originea ei, cisteina este un ingredient indispensabil pentru panificaţia modernă. Ea ne ajută să valorificăm superior făinuri provenite din grâne cu gluten “scurt”, o problemă de calitate frecventă pentru grânele din ţara noastră şi are un rol esenţial în optimizarea însuşirilor tehnologice ale făinurilor pentru diverse procese tehnologice, precum cele folosite în patiserie la obţinerea foietajelor.

Aditivul este un emulgator, deci rolul sau principal este de a forma si de a stabiliza emulsiile , prin scaderea tensiunii superficiale dintre cele doua lichide nemiscibile. In produsele fainoase, monodigliceridele se adauga in scopul de a impiedica degradarea amilozei (componenta amidonului) si astfel, de a preveni invechirea produselor de panificatie si de patiserie. Se formeaza un complex emulgator-amiloza practic insolubil in apa.

***

Abia in 2012 Uniunea Europeana a cerut explicit ca sursa de obtinere a L-cisteinei sa nu fie parul uman! Si pana atunci ce am consumat? Buna intrebare.

Cine ne garanteaza azi ca cisteina utilizata in panificatie provine din alte surse decat cea interzisa in 2012 (parul uman) si cum este verificat zilnic acest lucru? De catre cine si in ce conditii?

Digg This
Advertisements

Consumati rondele din orez expandat? Sau orez expandat glazurat, colorat si indulcit “natural”?

În ciuda faptului că multe persoane consideră că rondelele de orez și gustările dulci pe bază de orez expandat, atat de populare în rândul copiilor, sunt si sănătoase, adevărul este cu totul si cu totul altul.

Potrivit unui studiu recent, redat in continuare, aceste produse conțin o cantitate îngrijorătoare de substanțe cancerigene. Coloranti cancerigeni si toxici, aditivi dubiosi, prajite in ulei (vegetal dar fara a preciza sursa) si deci evident cu urme de acroleina in masa de produs expandat, acestia sunt doar cativa din compusii prezenti.

Dar, din pacate, la lista substantelor anterior mentionate, se mai adauga inca un element, As (arsenicul).

In-atentia-parintilor-nu-ii-lasati-pe-copii-sa-consume-rondele-de-orez-18521245

Cercetarea a fost condusă de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Suedia și a presupus examinarea a 102 produse pe bază de orez disponibile pe piață.

În multe dintre acestea, medicii au descoperit un nivel ridicat de arsenic, informează site-ul HealthyFoodTeam.com.

Având în vedere aceste rezultate, agenția a revizuit recomandările în ceea ce privește aceste alimente.

Orezul, terciul din orez, tăiețeii și cerealele din orez nu ar trebui consumatein primul rand de copii, de mai mult de patru ori pe săptămână.

Cea mai mare cantitate de arsenic s-a descoperit în rondele, care nu ar trebui să facă parte din alimentația celor mici sub nicio formă.

La adulti situatia este oarecum asemanatoare, dar … ce mai conteaza?

Emma Halldin Ankarberg, renumit toxicolog al agenției din Suedia a afirmat că pentru adulți această gustare trebuie consumată cu moderație (probabil de 5 ori pe saptamana?) si ca, teoretic, nu periclitează starea de sănătate, dar ca, în cazul copiilor sub 6 ani, ea ar trebui complet interzisă (abia astept reactia A.N.P.C.-ului fata de aceasta relatare).

Arsenicul apare în mod natural în sol și este absorbit in special de plante. Totuși, orezul pare mult mai predispus să absoarbă și să rețină acest compus în comparație cu alte cereale. Consumat în cantități mari, arsenicul este cancerigenă și duce la dezvoltarea unor tumori la nivelul pielii, plămânilor, vezicii, precum și la nivelul ficatului și rinichilor.

Mai mult decât atât, expunerea constantă la arsenic contribuie la apariția bolilor de inimă și de ficat, a diabetului și a afecțiunilor sistemului nervos, dar copiii sunt cei mai vulnerabili în fața acestor riscuri.

Avertisment pentru toți părinții Nu lăsați copiii dvs. mananca orez Torturi

Luând în considerare rezultatele studiului, organizarea de siguranță alimentară a revizuit recomandările dietetice pe orez. Orez sau orez produse, cum ar fi terci de orez, fidea de orez, cereale pentru micul dejun sau din orez expandat ca (orez crispies, de exemplu), nu ar trebui să fie consumate de copii mai mult de patru ori pe saptamana. Prăjituri de orez contin cele mai arsenic, motiv pentru care acestea nu ar trebui să fie administrat la copii sub vârsta de șase ani.

Emma Halldin Ankarberg, toxicolog la Agenția Națională Alimentara suedeza, atrage atentia asupra faptului ca: “Mulți copii mananca prăjituri de orez drept gustare, dar, din păcate trebuie să ne sfătuim împotriva acestei practici. Alte țări sunt, de asemenea, implicate in aceasta cercetare oferind  exact acelasi indemn tuturor celor interesati.

“Pentru toți ceilalți, prăjiturile de orez sunt OK daca sunt consumate cu moderatie, dar depinde de cantitatea totala de produse cu/din orez consumate în general”, a adăugat ea.

Cei care consuma o cantitate mare de orez, adică de mai mult de sapte ori pe saptamana, ar trebui să reduca aportul lor de orez deoarece atfel se expun la un risc de ingerare a unei cantitati mari de arsenic.

Rezultatele studiului a arătat că produsele cu/din orez populare, inclusiv Kellogg’s Rice Krispies (ce bine ca a venit si aceasta firma in Romania acum cateva luni, acum ne putem efectiv “bucura” de consecintele firesti ce rezulta din consumul produselor lor!), Boots Baby prăjituri de orez organic (imbunatatit cu As in concentratie crescuta) și Organix First Wholegrain Baby Rice, au fost unele din produsele care conțin cele mai mari concentratii de arsen fiind declarate nesigure pentru consum.

 

Despre arsenic si orez

Expunerea la un nivel scazut de arsenic continua sa survina in randurile largi ale populatiei (ca si unele cazuri de otraviri cu doze ridicate) prin folosirea comerciala a compusilor folosind arsenic anorganic in produsele uzuale cum ar fi conservanti ai lemnului, pesticide, ierbicide, fungicide si vopsele; prin consumarea hranei si fumarea tutunului tratat cu pesticide continand arsenic; si prin arderea combustibilului fosil contaminat cu arsenic. Arsenicul a fost de asemenea un ingredient de baza in solutia Fowler si continua sa fie intalnit in anumite leacuri populare.

Arsenicul (As) apare în mod natural în sol și în roca de bază și este absorbit de plante. Luand in considerare toti acesti factori putem observa ca orezul pare a fi deosebit de specializat in a absorbi și stoca la un nivel extrem de ridicat arsenicul. Acest element este un cunoscut cancerigen, care, daca este ingerat in cantitati mari, poate duce la tumori la nivelul pielii, plămânilor, vezicii urinare, precum si la nivelul ficatului, rinichilor si a prostatei. Mai mult decât atât, expunerea continuă la arsenic poate contribui, de asemenea la aparitia unor serii de probleme grave de sanatate, inclusiv boli cardiovasculare, leziuni hepatice, tuse cronica, diabet si nu in cele din urma la aparitia unor efecte neurologice extreme. Copiii sunt in special expusi la acest tip de risc.

Recent, o mare atenție a fost acordată prezenței arsenicului în orez si produsele din orez pentru copii. De asemenea, studiul a constatat ca exista diferite niveluri de arsenic in orez, în funcție de soiul de orez analizat, de zona de cultivare, de metodele de cultivare și metodele de producție – de exemplu, cerealele integrale conțin, în general, mai mult arsenic decât orezul rafinat.

Mai multe informatii puteti obtine din vizionarea videoclipului postat aici.

Digg This

O noua surpriza: atitudinea consumatorista faţă de … viaţa cetateanului a … .

In prezent se pare ca deplasarea intelesului termenului in sine, in limba romana, are loc inspre o cu totul si cu totul alta directie, cu mult mai … periculoasa!

Pai atunci ce (autocenzurat) mai sprijina vajnicii nostri aparatori ai drepturilor … consumismului? Alegeti varianta potrivita:

  1. consumerismul;
  2. consumatorismul;
  3. consumismul.

Iata o dilema de traducere care in prezent face furori, mai ales ca, in curand, are loc si o “conferinta” a miscarii cu pricina. La propriu. Reprezinta aceasta noua orientare a ONG-ului implicat? Daca da, atunci … adio si n-am cuvinte. Altii la rand.

Problema cu solutie evident … la alegerea fiecaruia dintre voi, dragi cititori.

Problema: “Cum redam in romaneste termenul englezesc “comsumerism?”

Deocamdata in romaneste, mai ales intre asa-zisii “canonici ai limbii romane”, pare sa se raspandeasca termenul destul de … “barbar” de … “consumerism”, termen care pe langa faptul ca incalca mai toate regulile derivarii, atat din punct de vedere formal cat si din punct de vedere al sensului mai desemneaza si o mentalitate, atentie(!), deloc inofensiva. Mentalitate ce pare insa acum a fi promovata la nivel … inalt. C-asa-i in … Tara lui Papura Imparat. Merge si asa!

In engleza, termenul vine in mod clar  de la “consumer” adica consumator mai pe romaneste. Daca ar fi sa calchiem, ar trebui ca termenul de mai sus sa fie redat in romaneste prin termenul “consumator” plus terminatia “ism” adica “consumatorism”.

Intelesul termenului obtinut se refera insa nu la categoria neutra moral si ideologic a consumatorului, ci la la societatea de consum in insasi esenta ei si duce in mod direct la mentalitatea perversa a consumului in crestere continua, mentalitate care practic domina acest tip de societate in care inca ne balacim si asta de vreo … 25 de ani. Maturitate atinsa – ce urmeaza ramane de vazut!

Acestea fiind premisele, mi s-ar parea mult mai corect sa derivam termenul romanesc pornind de la “consum”, ceea ce ar da in final in limba romana termenul  de “consumism”, ca traducere a termenului englezesc “consumerism”.

Aceasta este, in mod evident, parerea / preferinta mea.

Doar a mea …

Voi ce parere aveti?

Credeti ca acesta este termenul adecvat pentru o conferinta pe teme de … protectie a … (cuiva) … de o mentalitate atat de josnica, ca cea definita de intelesul termenului consumerism in acceptiunea actuala?

Astept evident cat mai multe comentarii, subiectul fiind momentan extrem de … arzator!

Digg This

2942 de bucureşteni morţi si 2 monumente inchinate … aviatorilor care i-au ucis!

Curat murdar, nene Iancule!

 

Astăzi se împlinesc 71 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureştiul  a fost ţinta unui masiv bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se afla departe, la peste 300 km, pe linia Iaşi-Chişinău, iar luptele încetaseră de la sfârşitul lunii martie.
Tragedia a avut loc într-o marţi, pe la ora prânzului. Atunci, un număr de 220 bombardiere B-17 (numite Fortăreţe zburătoare) şi 93 bombardiere B-24 (Libertador) au intrat în spaţiul aerian al României, venind din Italia. Şi au făcut prăpăd.
Iată o mărturie din acele vremuri făcută de Mihail Sebastian în jurnalul său a doua zi după masacru: “Ieri după-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă – nici una – n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă”.
Oficial, în bombardamentul din 4 aprilie 1944 au murit 2.942 de persoane şi au fost rănite alte 2.126. Morţii au fost îngropaţi într-o margine a Cimitirului Calvin, cu ceremonii amintind de funeralii naţionale. Cimitirul va purta numele “4 aprilie”, dar va fi desfiinţat în anii comunismului.
Conform datelor oficiale, americanii au pierdut 10 avioane. Dacă de morţii noştri nu îşi mai aminteşte nimeni, în Bucureşti există însă doua monumente ridicate în memoria aviatorilor americani ucişi în misiunile de bombardament asupra oraşului: unul a fost realizat în 2002 în Cişmigiu, iar celălalt se află în Parcul Kiseleff şi a fost inaugurat în 2007. “Vă închipuiţi, păstrând proporţiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani şi la Dresda britanicilor?”, se întreba în urmă cu 2 ani Manuel Stănescu, în articolul: Bombardamentul de la 4 aprilie 1944 sau cum au devenit selectivi „bocitorii de serviciu”.

Aproape 3000 de morţi într-o singură zi, toţi, civili nevinovaţi. Mă întreb, pentru cei care nu pierd ocazia să-şi smulgă hainele de pe ei, de ce nu vă amintiţi niciodată de această tragedie? Care sunt criteriile pentru care 3000 de civili morţi în căteva minute nu reprezintă decât o „pagubă colaterală”? De ce susţineţi că nu trebuie să uităm împrejurările acestor morţi tragice, dar pe aceştia nu-i amintim niciodată? Din păcate, lucrurile nu se opresc aici. Într-un gest care demonstrează că avem comportamentul de slugă în codul genetic, autorităţile au avut teribila inspiraţie să ridice un monument dedicat … aviatorilor americani, şi care tronează bine-mersi în Cişmigiu. Vă închipuiţi, păstrând proporţiile, cum ar arăta la Londra un monument dedicat aviatorilor germani, la Hiroshima unul dedicat celor americani şi la Dresda britanicilor? Cum e posibil aşa ceva? Dacă vrem să ne dovedim loialitatea faţă de un aliat, aşa cum sunt Statele Unite acum, nu de asemenea gesturi dezgustătoare avem nevoie! În bunul stil românesc, al formelor fără fond, putem crede că un gest slugarnic ţine loc de principii în care să credem cu adevărat? Acel monument trebuie să dispară. Nu ne putem bate joc de memoria a aproape 3000 de oameni. Şi pentru că „bocitorii de serviciu” cu siguranţă vor avea azi amnezie, cu puterile mele modeste mă înclin şi păstrez un moment de reculegere în amintirea lor – Istoricul militar Manuel Stănescu.

Concluziile contemporanilor sunt unanime: bombardamentele americane nu aveau nici o justificare logică. A fost măcelărită populaţia civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante bunuri materiale.
4 aprilie 1944 a fost doar începutul, capitala fiind bombardată masiv în zilele următoare. Un bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi. Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.

***

Cine nu-si cunoaste istoria pupa-n fund toate …

Rusine!

Digg This

Pe langa "Duett ® Ultra", "Initium" chiar e "parfum" … din 1995 utilizat in Romania!

Da la 1 ianuarie 2015, substanţa activă Epoxiconazol face parte din clasa de pericol T (toxic). Asa brusc, tam nesam! Anterior, aceasta era încadrată în clasa Xn (nociv). Si treaba mergea perfect! Si merge si o sa mearga si in continuare … la fel! Sau poate ca nu … . Depinde numai de noi!

Din 1995 si pana la aceasta data el a circulat “la liber” si a fost pulverizat cam pe unde vrei si pe unde nu vrei! Adica peste tot! Ca asa-i la noi! Si probabil ca retelele de distributie l-ar vinde in continuare daca … azi el nu ar avea mare nevoie de autorizație de la … serviciul arme si munitii … si asta doar pentru a fi utilizat! Pana acum nu avea … nevoie. Il lua oricine, oricand, si in orice cantitate! Si il aplica oriunde, langa o scoala, gradinita, sat, comuna, biserica, spital, ca doar era nociv nu toxic, nu-i asa?

Urmarile utilizarii lui ?! …

Conform producatorului BASF – NICIUNA!

Plante tratate: Grau, Orz, Sfecla de zahar

Boli si Ciuperci combatute: Fainare, Rugina, Septorioza, Fuzarioza, Sfasierea frunzelor, Patarea reticulara, Arsura frunzelor, Helmintosporioza, Cercosporioza

Dar asta nu reprezinta chiar nici o surpriza dat fiind faptul ca … este de la BASF (celebru concern german care, candva, sub o alta denumire, producea si el saracu’, la cererea unora … un gaz toxic, de lupta cu care … in fine! Cam aceeasi poveste ca si Monsanto si deja mult prea celebrul lor Agent Orange! Locatia difera, istoria se repeta, efectele sunt insa absolut asemanatoare … asta statistic vorbind, de cand oamenii sunt doar o unitate statistica si nimic mai mult!).

Duett ® Ultra: Duett ® Ultra este un fungicid cu actiune sistemica, cu doua substante active, tiofanat metil si epoxiconazol, in concentratie de 310 g/l, respectiv 187 g/l, folosit pentru combaterea in vegetatie a complexului de boli foliare si ale spicului.

Acest fungicid folosit mai ales la … cereale (Grau, Orz) si Sfecla de Zahar – adica il gasim si in dulcele zahar sau melasa din industria alimentara si nu numai. Atentie, folosit la toate culturile de grau, orz, folosit la toate culturile de sfecla de zahar, deci riscul de contaminare directa sau indirecta este foarte ridicat. Extrem de ridicat! Si e prezent in faina si zahar! Alaturi de alte binefaceri … moderne.

Ne mai miram ca murim pe capete, ca suntem primii la anumite tipuri de cancer, ca mortalitatea infantila datorita aparitiei cancerului este unde este? Nu, ca nu avem de ce! Chiar nu avem … Astia suntem cu adevarat ca natie: coeziune sociala nula, zero barat, egoisti, lasi, pupincuristi … dar astea le stim deja, asa ca nu mai trebuiesc amintite.

Ce merita cu adevarat si este demn de a fi amintit este faptul ca suntem un popor care ne vindem ieftin strainilor, extrem de ieftin, pe un pumn de arginti, Iude moderne, multiplicate la xerox-ul celor 25 de ani de incultura si prostie larg mediatizata si sustinuta din afara, asta indiferent de clasa sociala careia ii apartinem, indiferent de pregatirea dobandita si tot independent de invatatura primita in cei 7 ani de acasa! Bunul simt a disparut de foarte mult timp! Ca si simtul raspunderii! Probabil ca pe acesta l-am invatat tocmai de la cei pe care din patru in patru ani, traim cu convingerea ca, ni-i alegem singuri!

Altfel, putem spune in mod cert ca “specialistii” implicati in aprobarea proaspat “descoperitului” fungicid reclasificat in prezent ca fiind extrem de … “toxic” de catre altii (daca ne luam dupa efecte T+ ar fi fost corect dar … cu ceva “banuti” se rezolva multe), cu ceva mai mult cap pe umeri si probabil si cu un respect de sine aflat la un nivel cel putin multumitor, si asta in conditiile in care din 1995 si pana anul acesta fungicidul era considerat absolut “inofensiv”, ce mai, “precum apa de baut cu Glifosat” (vezi si videoclipul cu RoundUp si cercetatorul – promotor al corporatiei Monsanto din …), s-au “vandut” repede si, mai ales, ieftin sau nu (cine stie, poate cei care ne asculta acum legal), dar in mod cert ar trebui “nitel mai mult” adusi in fata tribunalului si alaturi de ei sa compara si cei “din umbra”, cei care i-au “co-interesat” mai mult decat artistic, asta ca sa plateasca tot ce se mai poate plati, macar moral, ca oricum cei morti vor ramane tot morti, cei imbolnaviti la fel, dar macar s-ar vedea o miscare, ceva, pe undeva, asta asa, ca tot ii platim pe unii de nu ne vine sa credem cu cat si ei doar “sesizeaza” dar vai sarmanii si neputinciosii, cum nu sunt “auziti” de cine trebuie, si asta in timp ce vor, cu tot dinadinsul, sa ne asculte la toti pasurile, mai ceva ca-n comunismul din care crezusem ca scaparam, dar ar fi fost prea usor, si doar asa o cer aia, … aia de lumineaza noaptea.

Ar fi fost corect si bine ca evaluarea toxicitatii sa se faca “pe bune”, nu contra spaga (of, iar vorbesc urat) si sa se sesizeze toate organele si institutiile cu atributii in domeniu, astfel incat populatia sa fie ferita de o astfel de “binefacere” marca BASF. Si asta in modul in care potentialul unic al produsului BASF l-ar fi putut face extrem de … util in alt teatru de operatiuni ceva mai … activ, si nu aici, in acest colt, candva, de rai, de care s-a cam ales praful cu ajutorul neprecupetit al celor dornici sa vanda, sa vanda, sa vanda tot, sa nu mai ramana nimic, ca altfel ei nu pot trai pe acest pamant. Au asa o stare … de rau, de zici ca arde pamantul sub ei daca trece ziua si ei nu au vandut chiar nimica! Asta am ajuns, o tara de vanzatori, fiecare pe nivelul lui, pana nu mai ramane nimic, dar chiar nimic.

Daca am fi trait intr-o tara normala cu oameni cu scaun la cap si toate tiglele la mansarda, intregi, probabil ca fungicidul nu ar mai fi ajuns nici pe camp, nici pe masa romanului sub forma de paine, faina,zahar, conserve, carne, prajituri, nici … .

O intrebare reala si normala: “Cand a fost autorizat pentru piața din Romania cine a facut studiile REALE, ADEVARATE, STIINTIFICE asupra remanentei, aupra toxicității asupra animalelor si oamenilor (asta daca mai contam cumva, undeva, ca natie, sau ca … statistica macar), asupra acumularii in sol, asupra acumularii in organisme, asupra … ?
Sa ne aducem deci aminte ca el a fost folosit cam ca orice fungicid, adica ani de zile, pe suprafete din ce in ce mai mari! Urmarile … in familiile celor cu probleme, mult prea saraci sau necunoscatori, cei care inca trudesc insa luptandu-se cu pamantul si care nu au suficienta carte sa stie ce si mai ales de ce li se intampla tocmai lor una ca asta.

Si asta in conditiile in care, ca urmare a deciziei UE, toate fungicidele pentru boli foliare la cerealele păioase care conţin epoxiconazol trec la această nouă clasă. Pe această listă se află inca multe din produsele … BASF – Allegro, Capalo, Duett Ultra, Opera, Opera Max, Osiris, Tango Super şi cel de la Adama, Soprano 125 SC. Consecventi baietii pana la capat!
Abia acum incepe circul: distribuitorii şi fermierii care nu sunt autorizaţi pentru comercializarea sau utilizarea produselor de protecţia plantelor clasificate ca toxice şi foarte toxice (T si T+) sunt obligaţi să storneze marfa. Modificarea clasificării a survenit ca urmare a aplicării Regulamentului CE 944 din 02.10.2013. Cati o vor face? Cati vor continua sa vanda fungicidul? Cine ii va verifica?

Produsul ii ajuta si pe crescatorii de albine. Sa se reprofileze … . Mai multe informatii aici.

Clasificare Tiofanat metil
Clasificare în conformitate cu Reglementarea (CE) nr. 1272/2008
Toxicitate acută 4 H302 Nociv prin înghiţire
Toxicitate acută 4 H332 Este nociv daca este inhalat.
Muta.2 H341 Susceptibil de a cauza defecte genetice
Acvatic Cronic 1 H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
EUH 401 Pentru evitarea riscurilor pentru sănătatea umană și mediu, respectați instrucțiunile de utilizare.
Clasificat periculos conform Directivei 1999/45/CE
Simbol de pericol: Xn; Nociv
Fraze R: R 20 Nociv prin inhalare.
R 22 Nociv prin înghiţire.
R 52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
R 68 Posibil risc de efecte ireversibile.

Clasificare Epoxiconazol

Cancerigen categoria 3: R40
Riscuri reproductive categoria 3: R62, R63
N – Periculos pentru mediu: R51, R53

Impreuna cele doua substante sunt o adevarata “binefacere” pentru orice fiinta vie care traieste efectiv in preajma vreunui lan de grau sau al unei culturi de sfecla de zahar. Pentru ca, aici, in Romanica, chiar merge si asa!

Citind modul de utilizare descoperim un alt produs recomandat, un adjuvant tot al concernului BASF: Tango Super.

TANGO® SUPER este un fungicid pe bază de fenpropimorf, din clasa morfolinelor şi epoxiconazol din clasa azolilor, două substanţe active cu mecanisme diferite de acţiune.

La riscuri gasim urmatoarele:

Riscuri de reproducere categoria 3: R63
Xn – Periculos/Nociv: R22
Xi – Iritant: R38
N – Periculos pentru mediu: R51, R53

Observatie: Macar raman constanti in … scopul declarat.

In loc de concluzie:

Iar cei ce-l folosesc, mananca si respira raman cu bucuria … adanc intiparita pe chip, usor rigid, ca cei in drept, platiti din taxe si impozite isi fac datoria si ii ocrotesc cum stiu ei mai bine. Pentru ca doar suntem in tara tuturor posibilitatilor … imposibile!

***

Deci avem o legislatie in domeniu, ACTUALIZATA chiar! Extrem de INTERESANT!

ATUNCI, ca o dovada ca treaba merge struna in tara lui Papura voda, de aici puteti sa-l comandati si vi-l livreaza acasa, sau unde vreti voi. Prin curier rapid. Ca sa-l testati singuri! Asta pentru ca s-a schimbat incadrarea si … bla, bla, bla.

Digg This

George Friedman: ”ori gazele de sist si Rosia Montana, …

ori va vom izola ca pe vremea lui Ceausescu si va lasam prada razboiului”!

 

SUA santajeaza direct, fara absolut nici un fel de menajamente sau arabescuri diplomatice, Romania: ”Ori lasati americanii sa extraga gaze de sist pentru a le vinde Europei dependente de gazul rusesc, ori va vom izola ca pe vremea lui Ceausescu si va lasam prada razboiului”.

Politologul american George Friedman este unul dintre acei analisti pe care ii asculta toti liderii politici si militari de la Washington. Director al  Stratfor, una din cele mai influente agentii de analiza (si propaganda) din SUA, considerata de multi practic o firma privata CIA. George Friedman, ii avertizeaza pe romani in modul cel mai clar cu putinta. As putea spune ca practic, chiar ceva mai mult decat atat, practic ne santajeaza si ne spune asta verde-n fata, in traducere lucrurile sunand cam asa : ”ori puneti tara la bataie si ne dati gazele de sist si aurul de la Rosia Montana, ori veti avea soarta lui Ceausescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar asta e pretul pe care trebuie sa il platiti”.

Ori consimtiti sa va jefuim de absolut toate resursele fara nici un fel de opreliste, de orice natura, ori veti avea soarta Yugoslaviei (bombardata de SUA in 1990 fara acordul ONU, fara nici un fel de discernamant, fara …).

Rar cred ca ne-a fost dat sa auzim de la un asemenea nivel diplomatic o abordare mai abjecta. Si asta vine tocmai de la cei pe care i-am sustinut in atacarea si distrugerea statului Iraq, de la cei pe care i-am sprijinit in Afganistan, de la cei pe care candva, bunicii nostri ii asteptau ca sa ii “elibereze”! Acum au venit in sfarsit si ne elibereaza … ne elibereaza de absolut toate bogatiile minerale In contextul in care nici unul din decidentii politici romani nu a procedat precum fostul PM al Marii Britanii si sa-si ceara … macar scuze, scuze pentru cei peste un milion de morti si pentru declansarea unui terorism in crestere, la care Europa acum este mai expusa ca oricand!

Dar sa ascultam in continuare ce ne transmite stimabilul diplomat: ”Americanii vin aici sa faca bani. Sunt multe feluri de a face bani si un mod sigur de a-i pierde: sa nu cunosti situatia, adica impredictibilitatea.
In ultimii ani, investitorii americani s-au saturat de Romania. Exemplul care imi vine in minte e Rosia Montana. A devenit un simbol in comunitatea de investitori a ceea ce se poate intampla in Romania. Cred ca guvernul a inteles asta si faptul ca principalele voastre resurse sunt cele energetice si minerale (restul s-au evaporat ca prin farmec in 25 de ani de tranzitie! n.trad.). Trebuie sa va targuiti, dar odata incheiat targul, sa va tineti de el.”
“Daca un guvern incheie un contract, toate guvernele de dupa el trebuie sa il respecte. Daca nu, viabilitatea Romaniei ca tara independenta e amenintata. Romania are nevoie de investitori straini, nu are resursele sa se dezvolte singura (oare?). Capacitatea europenilor de a investi e limitata, chinezii au bani, dar isi aduc propria forta de munca, rusii au bani, dar nu au expertiza, americanii le au pe toate (ce noroc pe noi …). Problema e acum domnia legii – un contract sa ramana un contract, sa nu se schimbe. Asa ca nu faceti targuri proaste, ca sa nu trebuiasca sa le schimbati. (E si greu in asemenea conditii sa nu faci un targ prost!)

In 6 luni – un an, investitorii vor incepe sa vina. Companiile americane urmaresc acum cu atentie Romania. Stim de o companie care vrea sa investeasca in energie si are nevoie de informatii. Din pacate, la voi aceste informatii sunt secrete, or nu poti aduce investitii cu informatii tinute in secret.

Gazele de sist sunt o arma care poate fi folosita pentru a evita razboiul. Rusia controleaza Europa prin gaze. Aveti nevoie de resurse alternative iar Romania e cea mai bogata in astfel de resurse. De aceea americanii sunt atat de interesati de resursele voastre.

Romania trebuie sa decida daca va permite exploatarea gazelor de sist. Ar fi minunat daca nu am avea nevoie de ele, dar data fiind pozitia strategica a Romaniei, exploatarea gazelor de sist e o problema strategica nationala. Gazul de sist limiteaza influenta ruseasca. Oricat de mult ar putea afecta mediul, el ofera o solutie geopolitica. In situatia actuala a Romaniei, ar fi iresponsabil sa nu luati in considerarea exploatarea gazelor de sist.

Decizia trebuie luata acum”, ne atentioneaza analistul american “fiindca acum rusii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de sist ar putea polua mediul, dar Rusia … . Nimic din ce am construit nu a ramas fara consecinte asupra mediului. Romania vrea sa fie sigura ca restul Europei are suficient gaz ca sa nu poata fi santajata de rusi, altfel Romania va fi izolata, asa cum a fost in timpul Razboiului Rece. Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e si mai real. Pericolul ca Romania sa se intoarca la perioada cand era izolata de toata lumea, ca in timpul lui Ceausescu, trebuie luat in considerare.”

Intregul interviu il puteti urmari inca pe YouTube:

  1. Partea I-a;
  2. Partea a II-a;
  3. Partea a III-a (aici este portiunea de interes!);
  4. Partea a IV-a;
  5. Partea a V-a.
Digg This

Prima revolta anticomunista din Brasov, 15 Noiembrie 1987. Inca o zi "uitata"!

Anul de gratie 1987 marcheaza in istoria nationala moderna a romanilor inceputul sfarsitului pentru regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu.

Uitam prea repede, uitand riscam sa repetam greselile trecutului, fie ca ele sunt imbracate cu o haina noua fie ca poarta aceeasi haina veche si ponosita!

Ceea ce s-a întîmplat la Braşov in 15 noiembrie 1987 a ajuns astazi sa fie complet uitat. Probabil ca unii fosti sau odraslele lor vor incerca, printr-un ONG chiar sa interzica si aceasta parte din istoria noastra cum deja au reusit cu atatia sfinti ai inchisorilor. Mai stie cineva macar vreun nume de muncitor dintre cei care au participat la protestele anticomuniste din acele timpuri? Apare aceasta zi in manualele de istorie post-decembriste?  Stie vreunul din tinerii care protesteaza acum “dorind o tara ca afara”, cati oameni au fost inchisi pentru ca s-au ridicat in acea zi rece de noiembrie impotriva celui mai odios sistem represiv din Europa Centrala?  A prezentat vreo televiziune, fie ea de stat sau “particulara” – romaneasca insa (cel putin in aparenta!) – macar un material scurt, fie el de numai un minut, despre acest eveniment. Au  existat macar cateva discutii, interviuri, fie chiar opinii ale celor ce au participat si sunt inca in viata, contemporani cu noi, in amintirea acelei zile, zi in care au dovedit un curaj exceptional si o solidaritate extraordinara, iesita din comun in contextul dat?

Azi 15 noiembrie 2015 putem afirma ca, acel  15 noiembrie 1987 a fost complet dat uitarii. Mai intai de partidele de stanga care vroiau sa “uite” complet de eveniment. Apoi a venit randul partidelor de la dreapta esicherului politic care s-au “aliniat” si ele la idee, datorita penetrarii excesive. Astfel, acum nimeni nu isi mai asuma protestul spontan al muncitorilor de la Brasov, si asta pentru ca niciodata comunistii care inca ne mai conduc destinele nu vor cuteza sa-si critice radacinile lor.  Cei care isi asuma azi cu emfaza titlul de intelectuali si care ar trebui sa aiba datoria sacra de a tine aprinsa in mintea si sufletul romanilor, dar mai ales a noilor generatii, generatia Messenger,  generatia Facebook, flacara evenimentelor sangeroase petrecute acum 28 de ani, ignora cu nonsalanta tocmai acel moment unic, al revoltei, al curajului, solidaritatii umane. Aceasta din cauza ca ei nu se mai considera legati in vreun fel de protestele proletariatului romanesc.

Toata lumea priveste acum spre malurile Senei, uitand complet de tragediile Romaniei, de istoria ei si de realitatea ei sociala actuala. Cand au murit tinerii din Colectiv nimeni nu si-a schimbat poza din statusul de pe FB in culorile nationale, cand tragedia s-a intamplat la cei ce cu o luna in urma ne denigrau si ne batjocoreau, brusc, toata lumea si-a schimbat statusul in culorile Frantei! Astazi nimeni nu mai revendica acel moment istoric care ne-a asezat pe harta Europei in prima linie a protestelor antitotalitare din țările CAER-ului, din estul Europei anilor 80, proteste care in 1989 au culminat cu cele din decembrie insangerat, si astfel,  intr-un final apoteotic au dus la caderea comunismului in tot fostul bloc sovietic.

Nicaieri in tara nu se mai auzise pana atunci strigandu-se “Jos Ceausescu”, scanteia pornita in Brasov fiind preluata apoi la Iasi si Timisoara, in 14 si 15 decembrie 1989, si la Bucuresti, in 21-22 decembrie 1989.
Muncitorii din Brasov au fost singurii romani din acea perioada care au avut curajul sa infrunte sistemul si care au demonstrat ca si-au pastrat demnitatea in fata ultimelor practici staliniste din blocul comunist.

Totul a inceput in seara zilei de 14 noiembrie, cand angajatii Intreprinderii de Autocamioane “Steagul Rosu” (I.A.Bv.) si-au primit salariile injumatatite fara sa primeasca vreo explicatie. De cateva luni, directorii uzinei obisnuiau sa reduca salariile muncitorilor, oamenilor spunandu-li-se ca erau “sanctionati” pentru nerealizarea planului economic. De data asta, insa, pe fluturasii lor scria un singur cuvant pe care nimeni nu l-a inteles: social.
Satui de frigul din case si din fabrica, de lipsa alimentelor si de propaganda atat de diferita de realitatile cotidiene, muncitorii sectiei 440 veniti in schimbul III au refuzat sa porneasca masinile pe perioada noptii si au format primele nuclee de protest. La ora 5.00, starea de agitatie a protestatarilor nu mai putea fi controlata. Dupa sosirea celor din schimbul I, in jurul orei ora 7.00, mii de muncitori se adunasera la portile uzinei.
Ei asteptau sa stea de vorba cu conducerea intreprinderii, insa dialogul nu a avut loc, autoritatile refuzandu-i intr-un mod arogant. Raspunsul i-a radicalizat pe muncitorii care au inceput sa distruga insemnele comuniste si sa sparga geamurile sediului administrativ al IABv.


Primul “Jos Ceausescu”, strigat pe strazile Brasovului
Din miile de oameni care protestau la uzina, 400 au decis sa plece pe strazile Brasovului, spre sediul Consiliului Judetean al PCR, pentru a-si cere drepturile. Primele scandari erau de ordin economic – “Hotii”, “Vrem banii inapoi”, “Ajunge, nu mai vrem sa fim mintiti”, “Vrem duminica inapoi”, “Vrem mancare la copii”, “Vrem lumina si caldura”, “Vrem paine fara cartela” – dar dupa ce muncitorilor li s-au alaturat si locuitori ai orasului, protestul a devenit unul politic.
Astfel s-au auzit pentru prima oara in Romania comunista “Jos Ceausescu!”, “Jos comunismul!”, “Jos cu epoca de aur!”, “Jos tiranul!”, “Jos dictatorul!”. Ajunsi in fata spitalului judetean, protestatarii au cantat imnul de azi al Romaniei: “Desteapta-te romane”.
La sediul Consiliului Judetean al PCR au fost devastate incaperile, iar produse considerate a fi delicatese pentru acea perioada (salam de Sibiu, cascaval, portocale, banane) au fost aruncate pe geam pentru a fi impartite populatiei.
Apoi au fost distruse insemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj si ars atat tabloul lui Ceausescu, cat si steagul rosu al partidului. Protestatarii furiosi au distrus mobilier, aparatura, au spart geamuri. Au fost agresati verbal si fizic cativa membri ai nomenclaturii brasovene, dar si membri ai autoritatilor de supraveghere. Este cazul unui militian care a fost batut si dezbracat in pielea goala, uniforma fiindu-i sfasiata de multimea furioasa.
Populatia de pe margine era solidara cu manifestantii: unii se alaturau pur si simplu coloanei, altii aplaudau, altii plangeau de bucurie, in timp ce altii prevedeau deja viitoarea reprimare.


Dreptatea bastonului de cauciuc
Aparatul de reprimare al sistemului nomenclaturist comunist nu a asteptat prea mult pana sa fie pus in functiune. In urmatoarele zile au fost arestate sute de persoane, majoritatea celor retinuti fiind batuti, torturati si amenintati ca vor fi condamnati la moarte.
Au fost aduse echipe de anchetatori din intreaga tara, care au facut o selectie a celor mai “periculosi” dintre protestatari, lideri de opinie care trebuiau separati atat intre ei, cat si de restul muncitorilor. Anchetarile au fost facute la Brasov, dar unii dintre muncitori au fost ulterior trimisi si la Bucuresti.
Maltratarile la care au fost supusi protestatarii arestati au fost extrem de variate: batai cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun, cu parul, cu bata, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicole, lovituri in stomac, batai la palme si la talpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor la usa; smulgerea parului.
De asemenea, arestatii erau siliti sa stea intr-un picior, pe vine, sa tina un creion cu barbia, sa sprijine cu nasul tabloul lui Ceausescu, sa faca genoflexiuni, sa stea intr-o mana, sa sara ca broasca. Unii protestatari au fost infasurati in cearceafuri ude si batuti sau tinuti in frig dezbracati.
Anchetatorii au mizat mult si pe factorul psihologic, protestatarii putand sa auda strigatele de durere si gemetele celor interogati. In anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, iar, la Bucuresti, au fost incarcerati intentionat printre detinuti de drept comun, mizandu-se pe intimidarea la care acestia aveau sa ii supuna pe detinutii politici de la Brasov.
Desi experimentul Pitesti era dintr-o alta perioada comunista, Securitatea ceausista retinuse atat efectul asupra detinutilor politici, cat si strategia reeducarii. Documentele de la proces spuneau ca inculpatii “se pot reeduca sub supravegherea unor colective de munca”, asa ca urmau sa fie trimisi la “munca corectionala”.
Cel putin 12 dintre cei anchetati si judecati in urma revoltei de la Brasov au murit in conditii suspecte la scurt timp de la evenimente desi ultimele controale medicale ii aratau ca fiind perfect sanatosi. Potrivit unor note informative, in timpul arestului acestia ar fi fost imbracati in niste combinezoane care le-au provocat leziuni pe piele, fiind evident vorba despre iradiere.
61 de verdicte intr-o ora si jumatate
Procesul a avut loc pe 3 decembrie 1988. S-a desfasurat cu usile inchise si a fost atent monitorizat de catre persoane din conducerea sistemului. Pentru pregatirea lui, venise cu o zi inainte in Brasov chiar ministrul de Interne, Tudor Postelnicu.
Motivul pentru care cele mai multe dosare au fost deschise il constituia participarea la “acte de huliganism”, “acte de dezordine”, “actiuni turbulente” sau “angrenarea in unele actiuni dusmanoase” desfasurate la Brasov in data de 15 noiembrie 1987.
Desi fusesera cercetate si anchetate 183 de persoane in legatura cu revolta brasoveana, la proces sunt prezenti 61 de acuzati, care au primit aceleasi incadrari ca si minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
Desi anterior, in numeroase sedinte de partid, se ceruse chiar pedeapsa cu moartea pentru participantii la revolta pentru a constitui un exemplu, 61 dintre acestia au fost condamnati cu pedepse la locul de munca intre 6 luni si 3 ani. Suplimentar, s-a luat masura deportarii lor si a fixarii domiciliului obligatoriu in alte orase.
Totul s-a stabilit intr-o ora si jumatate. Condamnatilor li s-a facut imediat lichidarea si au fost imbarcati catre noul loc de munca in diferite colturi ale tarii. Aici au fost supravegheati continuu si priviti cu suspiciune de noii colegi pentru ca Securitatea lansase zvonul ca erau informatori.
Chiar daca a fost infranta, revolta muncitorilor din Brasov a aratat gradul de nemultumire al populatiei si a scos la iveala ostilitatea fata de regimul ceausist.
Reactia muncitorilor brasoveni la nedreptatea pe care trebuiau sa o indure romanii a spart pana si barierele controlului Securitatii si a izolarii lui Ceausescu pentru a ajunge in ziarele occidentale, unde a creat senzatie.
Curajul acestora l-a enervat pe Nicolae Ceausescu atat de tare incat, un an mai tarziu, a dorit sa faca o vizita fulger la sectia 440 a uzinei “Steagul Rosu”, locul de unde au pornit protestele. Gestul era, evident, unul de sfidare, prin care vroia sa arate ca nu ii este frica de elementele turbulente.
Oricat de bine ar fi fost folosite instrumentele de represiune pentru a reduce totul la tacere, revolta de la Brasov a fost prima piesa de domino care s-a prabusit in sistemul comunist din tara noastra. Evenimentele de la Brasov, din noiembrie 1987, au asezat Romania pe drumul pe care pornisera si celelalte tari din Europa de Est, destinatia urmand sa fie atinsa in decembrie 1989.

***

Uitarea acelor momente si nepasarea ne așeaza în afara istoriei.  Oare, ca popor, nu trebuie sa ne fie rusine de uitarea noastra ? Acceptam, pasivi, sa ne uitam istoria. E ca si cum am spune ca in acele zile de noiembrie nu s-a intamplat nimic.  Acceptam, pasivi, sa-i ignoram pe cei care au luptat, au suferit in inchisorile comuniste, au fost deportati si au murit pentru ca noi astazi sa fim liberi. Tortionarii celor din acel 15 Noiembrie 1987 traiesc linistiti si netulburati printre noi, nimeni nu este vinovat de moartea celor 12 protestatati in conditii mai mult decat suspecte iar societatea cu greu isi aminteste ce s-a intamplat atunci. Trist!

Rusine, Romania, rusine!

Digg This