Toti iubim P.C.R.-ul (pile, cunostiinte, relatii)! Dintotdeauna …

Traim intr-o tara cu adevarat de basm. Sau, daca nu, o facem noi sa fie de … basm. Pentru lamuriri va sta la dispozitie … . Cu preturi vestice si salarii ca-n Africa. Cu munca patriotica si pupincurism la greu, cu … dar mai bine sa vedem cum si mai ales de ce am ajuns aici:

Pentru ca la baza oricarei intreprinderi, de orice natura, in Romania, fie ca vorbim de cea de dinainte de ’89 fie ca vorbim de eterna si fascinanta tranzitie de dupa ’89 tot P.C.R.-ul (adica: Pile – Cunostiinte – Relatii) sta. Acesta este adevarul desi unii, chiar si din deja celebrul HR dambovitean, chiar nu vor sa recunoasca, nici in ruptul capului, daramite sa-l admita, asta desi un articol relativ recent scris de o recruterita locala spunea clar ca NICIODATA, dar absolut NICIODATA nu a trebuit sa utilizeze vreun site de recrutare, “never ever”, si ca tot pilele si relatiile au functionat. Sau ma rog relatiile ceea ce uneori e cam totuna. Frumos exemplu, n-am ce spune. Pai tocmai de la cei ce predica cu naduf … bla, bla, bla.

Sa luam insa pe rand toti termenii incriminati in P.C.R.-ul nostru:

PÍLĂ2, pile, 1. Generator de curent electric continuu, fără piese în mișcare, care transformă energia dezvoltată de un agent chimic, termic sau luminos în energie electrică. 2. (În sintagma) Pilă atomică = reactor nuclear. 3. (; în sintagma) Pilă electrochimică = pilă de curent continuu. 4. () Teanc, grămadă formată din lucruri de același fel puse unele peste altele. 5. Picior de pod executat din zidărie, din piatră, din beton sau din metal; contrafort de beton care întărește un baraj. 6. () Sprijin, ajutor (ilegal) dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj; persoană care acordă acest sprijin. ◊ () A pune (sau a băga) o pilă = a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine, a solicita o protecție (ilegală) pentru cineva sau pentru sine. A avea pile = a se bucura de protecția cuiva. – Din pile.
Sursa: DEX ’09 (2009)

CUNOȘTÍNȚĂ, cunoștințe, 1. Cunoaștere (2). ◊ A avea (sau a lua) cunoștință de ceva = a ști, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoștința cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoștința publică = a da de știre tuturor. În cunoștință de cauză = cunoscând bine ceva. ♦ Facultatea de a simți, de a primi impresii din afară. ◊ A-și pierde cunoștința = a nu mai ști de sine, a leșina. (Rar) A-și veni în cunoștință = a se trezi din leșin. ♦ (Rar) Minte, rațiune. 2. (La ) Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște. ◊ A face cunoștință cu cineva = a lega relații sociale cu o persoană. () A face cuiva cunoștință cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. () Mulțumire, recunoștință. – Cunoaște + -ință (3 după connaissance).
Sursa: DEX ’09 (2009)

RELÁȚIE, relații, 1. Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însușirile acestora. ♦ () Conexiune între doi sau mai mulți termeni. Legătură între persoane, popoare, state. ◊ Relații de producție = raporturi economice care se stabilesc între oameni în procesul de producție a bunurilor materiale. Relații diplomatice = raporturi politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin misiuni diplomatice permanente ale acestora. ♦ Legături de prietenie (cu oameni de seamă, influenți). 3. Expunere, informație, relatare. ◊ A da relații = a informa, a relata. [: () relațiúne ] – Din relation, relatio, -onis, Relation.
Sursa: DEX ’09 (2009)

***

Acum ca ne-am cam lamurit in privinta terminologiei sa vedem daca mai am ceva de adaugat. In caz ca mi-a scapat astept comentarii, dar strict la … obiect.

Sigur ca premisa de la care plecam este: “Asta spune tot. Sau aproape tot … despre zona asta balcanica si niciodata vulcanica doar … blanda, mult prea blanda.

Atentie: Nimic, dar absolut nimic nu s-a schimbat in aceasta privinta din ’89 incoace. Si cu mandrie pot spune ca fiind unul ce a apucat sa traiasca destul si inainte de …, ca e absolut la fel. Fara nici un semn de schimbare reala. Cat de mic.

In spatele cursurilor cu efect rapid sau mai lent de brainwashing termenul: “Criterii de competenta” – a ramas doar o gluma proasta. Foarte, foarte …  proasta. Important e sa cunosti omul, sa stii cine este, ce-l recomanda, cine a fost tatal si mama lui, cine din anturaj il poate recomanda, si treaba incepe tot cam asa. Suna cunoscut? Tocmai am parafrazat pe cineva arhicunoscut din HR-ul dambovitean si extrem de activ pe LinkedIn! Curiosi?

Axioma: Elementele P.C.R.-ului sunt si reprezinta inca fundamentul societatii romanesti! Post-decembriste si ante-decembriste. Punct.

O recunosc chiar si cei direct implicati. Adica cei din HR! Ce vreti mai mult de atat?

Problema incepe inca de la nastere. Alegerea locatiei, a doctorului, a pesches-haraci-tributului e clara in mintea oricarui roman, sau ar trebui sa fie destul de clara, altfel riscul unor “neplaceri”, mai mari sau mai mici, dupa caz si dupa greutatea “bolovanului” pot atarna greu in constiinta viitorului individ ce paseste nevinovat pe-un picior de rai pe-o gura de plai – adica aici.

Gradinita. Aici e aici. Toate elementele P.C.R.-ului se aduna, mai ceva ca ursitoarele sa croiasca drum drept micutului. Si astfel incepe adevarata sarabanda, mai putin frenetica momentan a celebrului: “N-ai pe cineva? Pe undeva?” Sa ma … rezolve si pe mine.

Apoi scoala … cea mai buna educatoare, cea mai experimentata. Sa fie cat mai langa casa, daca nu te muti fictiv sa fii in zona de afiliere si astfel tot tam-tamul reincepe, de zici ca esti in plina jungla cosmopolitana. Apoi daca loaza nu prinde destul de repede cauti suporti contra cost, ca deh, doar n-o ramane saracul aici. La tara se mai intampla sa se poticneasca carul si pe la aceasta varsta ca doar nu degeaba suntem printre primii, loc fruntas adica la … analfabetism! Mandri!?

Liceul. Ani de Liceu, la … alegerea caruia dai din greu de greu. Din nou … . Dar nu te mai mira atat! Note, notite, pile, pilute si tot asa pana iese prin examenul de maturitate in lume. Daca intelectul nu duce, si banii nu sunt atunci gata-i alergatura ta ca parinte. Daca nu, pana la etapa urmatoare pui meditatori, proptele, cadouri, fondul clasei, fondul de protocol, de …, pana la etapa urmatoare:

Facultatea. Greu lucru. Greu de tot! Dificil de … ales. Iara suna adunarea in neamul micutului … devenit intre timp adolescent. Ce sa faca? Ceva cu viitor. Dar ce? Ca nimic nu pare a se misca … cum trebuie! Si iar orchestra P.C.R. – ului intoneaza de data asta pe la cele mai sensibile si sensibiloase clape sau … scari, diverse arii celebre, bate la usi candva straine, dar devenite familiare intre timp, tocmai datorita … P.C.R. – ului, devenit intre timp masina de Formula 1. Totul se schimba, se analizeaza variante, se pun banii la masa verde, albastra, roz, rosie, se iau si de la ciorap ca sa fie bine ca doar se antameaza tocmai viitorul … micutului.

In fine uriasa masinarie scoate rezultatul scontat iar micutul devine in cele din urma … student. Uff ce usurare pe bietii parinti! Asa sa fie oare? Aiurea. Distractia abia incepe! Problemele cu olimpiadele de toamna par ca nu se mai sfarsesc pana nu apare salvator, un cineva din P.C.R., un individ puternic, cu ceafa groasa si guler alb, cu burdihan la vedere, menit parca sa-l “salveze” inca odata pe micut din angoasele studiului nemilos, pentru a nu stiu cata oara insa pe deja … tomanticul student, care incepe sa incarunteasca in facultate in anul ala mic de rad vecinii de el si nereusind sa treaca de la un an la altul decat cu … repetitii. Multe. Mult prea multe! Astfel anul I se face o data de doua ori, ma rog de cate ori este posibil si necesar pana se trece la urmatorul an si tot asa, si tot asa, pana in anul patru sau cat o fi el, de absolva si odrasla noastra in cele din urma. Si un timp da cu pace in familie vacanta de vara! Scurta perioada!

Ehe, dar, cum si in Biblie scrie ca cei din urma vor fi si cei dintai si asa mai departe, acum ca adultul e numa’ bun de munca intervine artileria grea din P.C.R. Tot ce e mai bun se aduna brusc, si intr-o aparent ultima sfortare se declanseaza simfonia modernista si modernizata la zi, cunoscuta de conationali la perfectie, mai ceva ca cea “fantastica” si astfel, geniul nostru, ocupa o functie buna, calduta, bine spre excelent recompensata, cum altfel decat de … conducere, functie din care si el saracul, acum la randul lui va deveni o roata din angrenajul bine pus la punct al P.C.R.-ului actualizat. Si treaba merge struna acum ca noua generatie s-a integrat deplin in socetatea noastra multicracanata. As scrie un ura pe doua pagini dar ceva nu-mi da inca pace …

***

Eh, ce ziceti?

Cum va place?

Sau, timid intreb, daca va mai place aceasta stare de fapt care se tot perpetueaza de un sfert de veac de tranzitie si pare ca nu se mai opreste nicicand?

Judecand dupa cererile infantile auzite in piata as zice ca DA! Trist!

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s