Samponul – cocktailul zilnic de substante toxice si cancerigene

articol preluat de la dr. ing. bioch. Madalina Ilis (LinkedIn)

Acest studiu trebuia sa apara cu mult mai devreme in decursul acestui an. Dar a fost sa fie amanat. Sine die. Acest lucru s-a intamplat din pacate tocmai datorita unei lipse crase de interes din partea unora, care prin amanari peste amanari si prin tergiversari fara numar, mai mult sau mai putin justificate si justificabile, de genul: nu este de actualitate, si, mai ales, mergand pe ideea de a nu se stabili in nici un caz o data clara, concreta si ferma, de inceput a proiectului in sine.  S-a ajuns astfel prin amanari succesive, de la o luna la alta si aparent fara nici explicatie plauzibila, tocmai pana in luna august. Luna in care am decis sa pun piciorul in prag si sa realizez cu mijloace relativ modeste acest studiu extrem de important si de util noua tuturor, si acum pot sa afirm acest lucru, cu tarie si tinand totodata cont si de efectele dezastroase si implicatiile profunde ale acestuia, ca acest proiect nu trebuia amanat nici macar o secunda.

Asa ca, ambitioasa cum ma stiu cam toti cei ce au avut de-a face cu mine, am luat la pas magazinele si mall-urile, raion cu raion si raft cu raft si, astfel, iata ca am reusit sa trec peste absolut toate inconvenientele si piedicile ivite, venind momentul ca rezultatele studiului sa fie publicate. Pentru ca unora ne pasa cu adevarat de semeni si chiar nu avem nevoie de lumina reflectoarelor mass mediei ca sa spunem adevarul … .

***

Adevarul are marea sansa ca poate sa existe complet independent de tot circul mediatic existent in aceasta tara aflata se pare intr-o eterna si mai putin fascinanta tranzitie. Desi in aparenta odata aflat, el nu are o finalitate clara (cel putin pana acum), cei putini care il afla, vor incerca sa arate ca le pasa de cei dragi, ferindu-i pe acestia de produsele incriminate. Si aceasta satisfactie mie imi este absolut suficienta, chiar nu am nevoie de nimic mai mult. Pentru ca mie imi pasa! Si chiar nu am nevoie nici de luminile reflectoarelor, nici de aparitii televizate, nici de …, la fel de false ca mai tot restul circului mediatic.

***

Dar sa trecem la rezultate:

Cei mai mulți oameni se spala cu diverse sampoane pe cap de câteva ori pe săptămână, asta daca nu chiar in fiecare zi și obtin astfel un par mai stralucitor si mai sanatos, vorba reclamei.

Tocmai de aceea ei nu pot realiza faptul ca amestecul toxic din aceste amestecuri de chimicale se absorb, uneori aproape instantaneu (daca substanta are o molecula mica) prin piele direct in sange. Când spalam cu sampon parul, circa 20 de vase de sange, 650 glande sudoripare și 1.000 de terminatii nervoase sfarsesc prin a fi aproape macerate în valul de toxine care le inunda. În plus, atunci când toxinele sunt absorbite prin piele, ele ocolesc practic ficatul, raspunzator de prelucrarea, filtrarea si retinerea lor, si de ce nu metabolizarea lor (avand ca rezultat aparitia unor compusi mai toxici dar si a unora mai inofensivi) si intra brusc in fluxul sanguin si in tesuturi, direct as putea spune – fără nici o filtrare prealabila.
Dacă ați avut vreodata curiozitatea si ati încercat să cititi eticheta de pe sticla de sampon brusc ati avut probabil senzatia ca va aflati in fata unei limbi străine (asa cum imi spuneau unii colegi, cu naduf, in liceu, ca eu am avut doua limbi straine de invatat, in timp ce ei saracii au avut trei si nu era deloc corect. A treia limba straina era evident chimia.), din moment ce multe din ingrediente sunt enumerate fie cu denumirile lor chimice IUPAC, fie cu denumirile comerciale ale produsului chimic, fie cu ambele, caz ceva mai rar dar, am intalnit si astfel de situatii.

Din păcate, cei mai mulți oameni nu cred că ingredientele, relativ comune in aparenta si prezente in mai toate formularile de pe piata, dar si in produsele similare pentru copii, din sampon si care din pacate sunt direct responsabile de aparitia cancerului, a problemelor  generate de aparitia astmului, a unor probleme de ordin neurologic, a aparitiei unor iritatii mai usoare sau mai profunde ale pielii si a multor altor probleme de sanatate, mai mult sau mai putin grave pot constitui adevarata cauza.

Cumparatorul pur și simplu nu isi poate imagina faptul ca, un produs aflat pe raft, i-ar putea dauna, el traieste probabil intr-o lume iluzorie in care se hraneste cu speranta ca cineva, acolo, undeva, are tot interesul sa-l protejeze. Presupunerea că, simpla prezenta a unui produs vandut pe piata este sigura s-a dovedit a fi in nenumarate randuri neviabila, dureroasa, fiind complet gresita, asumarea unei atari ipoteze de lucru avand consecinte dezastruoase. Publicitatea înșelătoare pare locul comun de intalnire al celor mai multe companii, si cât mai multe produse sunt etichetate naturale cu atat ele contin și ingrediente mai periculoase. Pentru ca, in lumea noastra de azi, banul primeaza, omul nu conteaza, e redus doar la o cifra statistica, un numar si atat.
Asa ca draga cumparatorule, fii avertizat: Aici ai cele unsprezece substanțe chimice cele mai frecvent utilizate în fabricarea șamponului!
Unele componente de bază în șampon includ surfactanți, conservanți, parfum, culoare, precum și ingrediente active sau inactive care pot include stabilizatori, agenți de îngroșare și produse concepute special pentru a hrani sau consolida structura chimica a parului, conferindu-i acestuia un aspect frumos si sanatos. Acestea insa nu reprezinta în nici un caz o lista completă a produselor chimice prezente in formulari sau a efectelor secundare ale acestora.
Dietanolamină (DEA): DEA sau dietanolamină este un agent de umectare folosit pentru a crea o spuma bogata pe care foarte mulți consumatori o așteaptă si apreciaza la sampon ullor. DEA reacționează cu alte substanțe chimice din sampon si poate crea un agent cancerigen extrem de puternic numit NDEA (nitrozodietanolamina).
Nitrozodietanolamina (NDEA) este apoi usor absorbita prin piele si este profund legata de probleme de vezica urinara, esofag, ficat și chiar de cancerul de stomac. Iata cum un simplu spalat pe cap iti poate scurta zilele si aduce ani sau luni de chin.
Pentru a elimina expunerea la NDEA trebuie sa evitati urmatoarele ingrediente:

  •     Cocamida DEA sau cocamida Dietanolamină
  •     DEA lauril sulfat sau Dietanolamină Lauril sulfat
  •     Lauramidă DEA sau lauramidă Dietanolamină
  •     Linoleamida DEA sau Linoleamide Dietanolamină
  •     Oleamidă DEA sau oleamidă Dietanolamină
  •     Orice produs/formulare care conține di- sau tri-etanolamină

Lauril sulfatul de sodiu (SLS): SLS este un detergent si totodata un agent activ de suprafață (tensioactiv) utilizat pentru a reduce tensiunea superficială, fenomen care ii permite samponului sa devina mult mai eficient in indepartarea impuritatilor, grasimilor, mizeriei in general. SLS este, de asemenea, legat de un agent cancerigen extrem de puternic si anume nitrozamina, substanta care determina organismul sa absoarba la un nivel extrem de ridicat nitrați, un alt bine cunoscut factor cancerigen. Peste 40.000 de studii în domeniul științei din biblioteca PubMed includ informații cu privire la toxicitatea acestui produs chimic. Si totusi asta nu inseamna ca s-a luat vreo masura privind interzicerea lui din formularile prezente sau viitoare!
Sodium Laureth Sulfat (SLES): SLES este un alt motiv de îngrijorare, deoarece acesta poate deveni un potential agent de contaminare cu dioxan. Aparitia acestei substante chimice extrem de toxice este strict dependentă de procesul de fabricație. Dioxanul este o substanță cancerigenă suspectată de mult timp de apartia si dezvoltarea celulelor canceroase. Deoarece ficatul metabolizeaza acesta substanta intr-un interval extrem de lung asta pentru a fi eficienta transformarea, aceasta va rămâne în organism pentru o perioadă mai lungă si se va acumula treptat, treptat.
Propilen glicol: Deși acest ingredient este folosit în special ca antigel pentru radiatorul autoturismelor si in general a masiniilor, il puteți găsi, de asemenea, si în diverse creme hidratante, in geluri dezinfectante pentru maini, in produse pentru copii (ce ironie?), in produse pentru ameliorare și in majoritatea șampoanelor de pe piata. Fisele MSDS avertizeaza utilizatorii in privinta evitarii contactului cu pielea, dar acesta rămâne totusi prezent în foarte multe produse cosmetice. Aceasta substanta, odata absorbita prin piele este legata de aparitia a numeroase anomalii hepatice și chiar de leziuni renale.
Clorură de benzalconiu și clorură de benzetoniu: Aceasta substanta chimica acționeaza ca un conservant, antimicrobian și totodata si ca surfactant în șampon. Ea este, de asemenea, asociata cu afectiuni severe ale pielii, ochilor, dar si de iritarea căilor respiratorii si de alergii mai mult sau mai putin grave.
Formaldehida: Aflata in spatele substantei Quaternium-15, aceasta este de fapt un conservant (utilizat in trecut la imbalsamari!) ce elibereaza treptat formaldehidă. Există 85 de studii în biblioteca de articole a PubMed, articole care includ informații cu privire la toxicitatea acestui produs chimic. Pe o scară de la 0 la 10, acest produs atinge valoarea de 8 în baza de date care stabileste gradul de afectare in profunzime al pielii. Uniunea Europeană a stabilit că acest ingredient “nu poate fi considerat sigur” în produsele cosmetice. El este deocamdata prezent in multe din sampoanele studiate. Sa vedem ce va fi dupa TTIP.
Cocamidopropil Betaina (CAPB): Grupul de lucru care studiaza pe termen mediu modul in care aceasta substanta afecteaza profund pielea il listeaza ca pe un pericol global moderat, asociat insa cu iritare și eventual dermatită alergică de contact. Potrivit PubMed, ratele tot mai mari de sensibilizare a populatiei a condus la nominalizarea CAPB ca fiind printre principalii alergeni ai anului 2004. Oare ce s-a schimbat in aceasta nominalizare de in prezent el este prezent in tot mai multe produse de pe piata? Sa fi devenit brusc imuni din 2005 incoace?
Metilcloroizotiazolinona: Potrivit Skin Deep acest conservant utilizat pe scară largă este asociat cu reacții alergice și există, de asemenea si o anumită îngrijorare privind activitatea sa in declansarea cancerului.
Metilizotiazolinona: Potrivit Skin Deep acest conservant utilizat pe scară largă este asociat cu reacții alergice și numeroase studii de laborator cu privire la celulele creierului de mamifere sugereaza ca acesta ar putea fi, de asemenea, si o substanta neurotoxica. Metilizotiazolinona poate fi de asemenea si foarte iritanta. Din acest motiv, este utilizat în principal în produse de clătire, de indepartare a sampon de pe par. Concentrațiile în produsele cosmetice trebuie sa se limiteze la cantitati minime pentru a se reduce la maximum riscul aparitiei reacțiilor negative sau adverse.
Parfum: arome artificiale pot conține sute, sau chiar mii de substanțe chimice, inclusiv binecunoscutii din pacate ftalați. Deoarece aromele sunt in general protejate ele fiind considerate un secret comercial de toti cei ce practica dreptul comercial, ingredientele complete ale acestei denumiri acoperitoare nu trebuie să fie specificate pe etichetă. Legea romaneasca, mult prea blanda in ceea ce priveste etichetarea, evident ca nu a adus nici o obiectie la aceasta cutuma. Parfumurile sunt insa o cauza majora generatoare de reacții alergice, fiind incriminate in din ce in ce mai multe studii independente. Astfel inofensivul termen de parfum ascunde multe secrete murdare, pe care nu le mai spala chiar nici un detergent indiferent cat de savanta i-ar fi formularea.
Cum pot găsi produse sigure pe raft?

Buna intrebarea, nu-i asa? Sa exploram dar ce mijloace ne stau la dispozitie sa realizam acest lucru:
a. Punct de plecare: http://www.msds.com . Apoi studiaza evident site-ul companiei de la care provin produsele pe care vrei sa le achizitionezi. Du-te pe toate site-urile companiei, căutați declarația misiunii lor, declaratiile pot fi diferite de la tara la tara, si atunci sa vezi distractie.  Verifica toate liniile lor de produse. Sunt folosite ingrediente sintetice sau organice? Uita-te la testarile efectuate de terte parti precum și la certificarea acordata produselor lor. Noteaza toate ingredientele gasite si cauta-le in baza sus mentionata. Acum stii cate ceva.
2. Aflați cat mai multe citind etichetele lor. De la cat mai multe produse apartinand evident aceleiasi companii. Apoi comparati-le cu ale concurentei. (Nu sunt mari diferente, nu-i asa?) Acest lucru poate fi o provocare, deoarece multe ingrediente sunt enumerate fie sub denumirile chimice fie sub denumirile comerciale. Două mare de resurse vă vor ajuta să începeți studiul etichetelor site-ul EWG-ului, o baza profundă de date legata de substantele utilizate in cosmetica și cartea lui Ruth Winter: Dicționarul consumatorului de ingrediente cosmetice (2005), dictionar care are o multitudine de informații interesante si utile. In Romania avem un site specializat: http://www.diane.ro/2008/10/dictionar-de-cosmetica-online-litera.html
3. Mare atentie! Trebuie sa ințelegeți faptul că anumiți termeni “afisati” pot fi ambiguu descrisi. Nu există nici o reglementare, nici romaneasca, nici europeana si nici federala (americana adica!) pentru utilizarea cuvântului “natural”. Legislatia romaneasca in domeniu lasa loc multor interpretari. Asta tocmai pentru a permite firmelor sa eludeze legea. Legislatia europeana in domeniu are multe, foarte multe anexe, altfel spus subterfugii menite a permite exact acelasi lucru: http://ec.europa.eu/growth/sectors/cosmetics/legislation/index_en.htm. Noroc cu TTIP, ca va uniformiza si acest aspect. Daca e adoptat/ In concluzie as putea spune: “Nimic nou sub soare! si sigur ca nu ma voi insela prea mult.  Deci, doar pentru simplul fapt că ceva sau cineva afirmă că produsul X este natural nu înseamnă si că produsul este cu adevarat sigur. Să va fie clar, nici macar Food and Drug Administration din SUA nu definește ce înseamnă pentru un produs, din punct de vedere conditii stricte, pentru ca acesta să fie etichetat drept “organic” sau “natural” sau “hipoalergenic”. Prelucrarea unui produs natural poate implica adaugarea de substante chimice, substante chimice mai mult sau mai putin sigure, care pot interactiona sau nu intre ele sau cu substantele constituente din produsul natural, rezultand astfel o formula utilizabilă dar in mod cert complet nenaturala. Pentru cei interesati: http://www.safetycourse.eu/
4. Amintiți-vă, substantele naturale si cele organice chiar nu sunt acelasi lucru. Natural poate însemna, in acceptiunea curenta, faptul ca produsul a fost derivat dintr-o sursă naturală, în timp ce prin mijloacele organice se poate specifica faptul că la fabricarea sau obtinerea sa, produsul a fost crescut fără utilizarea substanțelor chimice toxice și a pesticidelor, cu toate acestea doar pentru simplul fapt că unele produse organice au fost folosite, nu înseamnă că întregul produs rezultat este si el la randul lui organic. Asa ca uniformizarea este prezenta pretutindeni in mod uniform: http://www.cosmeticsafetyassessment.com/
5. Uita-te in mod special la ingredientele organice continute peste tot pe unde aveti posibilitatea. În conformitate cu FSN (Fundatia Nationala de Salubritate – USA) site-ul, produsele cu cel puțin 70 la suta ingrediente organice pot folosi expresia “realizate cu ingrediente organice” de pe eticheta lor. Pe de altă parte cele 30 de procente pot ascunde multe, extrem de multe …! Cred că pentru un consumator este esential sa găseasca informatii despre cele 30 de procente ocultate. Produsele cu mai puțin de 70% ingrediente organice trebuie să enumere toate acele componente de pe etichetă și nu poate avea o etichetă ecologică tip USDA pe produs.Europeeni se arata si ei destul de interesati de aceste aspecte ale industriei: http://www.cosmeticseurope.eu/ dar in privinta etichetarii produselor organice nu s-a ajuns inca la un consens clar.

6. Nu toate produsele au “certificare a unei terte parti?” Certificarea UE inseamna ca teoretic 98% din ingrediente sunt ecologice. Prin comparatie, in certificarea ecologică USDA acest lucru înseamnă că doar 95% din ingrediente sunt ecologice, iar prin certificarea FSN (tot din USA) înseamnă că s-au folosit doar 70% ingrediente organice. Interesante aceste diferente! Probabil ca mult prea secretul tratat de tip TTIP va nivela diferentele, asa cum ne-am obisnuit deja, adica spre valorile cele mai mici, ceritificarile fiind date probabil incepand de la 70%! Mai multe date despre lupta pentru cosmetice sigure ne provin evident din America site-ul http://www.safecosmetics.org/ ducand campanii de succes in informarea cumparatorilor asupra riscurilor la care noi toti suntem expusi.

7. Uneori e de ajuns sa asculti si urmaresti unele emisiuni de radio (sunt cateva deosebit de interesante) pe aceasta tematica care sunt si totodata si extrem de populare  si/sau sa consulti cat mai multe reviste de specialitate (si aici deja avem cu ce sa ne mandrim, piata fiind inundata de reviste provenind din aproape toata lumea) care intr-o masura mai larga sau mai restransa trateaza in mod constant aceasta problema cotidiana atat de stringenta. Diseminarea informatiei, intelegerea reclamelor, intelegerea faptului ca, cu cat reclamele sunt mai agresive, cu atat produsul “laudat” in ele este mai agresiv si mai toxic pentru sanatatea ta. Vorba ceea: “La pomul laudat nu te duci cu sacul, nici cu desaga, ci cu punguta!”.

8. Urmareste activitatea a cat mai multor asociatii interne dar mai ales internationale (https://www.cosmeticseurope.eu/) care promoveaza acest gen de informare, fii mereu activ/a, si mereu in stare de alerta. Informatia iti poate salva uneori viata! Viata ta si a celor dragi tie. Si asta conteaza.

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s