Filtrarea apei “potabile” – O necesitate sau un moft

Stim cu totii ca apa de la robinet nu mai are de mult calitatea de “POTABILA” in adevaratul sens al cuvantului, decat in foarte putine cazuri.

Am aratat intr-un alt articol “binefacerile apei” imbuteliate la P.E.T. sau plastic asa ca, pe termen lung aceasta solutie e cea mai proasta posibila, asta daca va intereseaza sanatatea dvs.

O initiativa comerciala si probabil menita sa creasca vanzarile unei anumite companii este cea de pe site-ul http://www.legea-apei.ro/ ceea ce dovedeste in mod clar ca bem dar nu stim ce bem de fapt.

Sigur insa este faptul ca platim aceasta apa, etichetata ca fiind potabila – dupa pret cel putin, fie ca este calda sau rece desi, nu mai este de mult timp cea ce ar trebui sa fie!

 

Dar sa citim textul legii apei potabile (text redat integral):

LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile

Textul actului publicat în M.Of. nr. 552/29 iul. 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.

Art. 2. – În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită.

2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi dispozitivelor instalate între robinete de apă utilizată în mod normal pentru consumul uman şi reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai atunci când acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 3. – (1) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică următoarelor tipuri de ape:

a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

b) apelor care au proprietăţi terapeutice, în sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.

(2) Se exceptează de la prevederile prezentei legi:

a) apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, pentru care Ministerul Sănătăţii şi Familiei se declară satisfăcut de calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;

b) apa potabilă provenind de la producător de apă individual, care furnizează mai puţin de 10 m3 în medie/zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care apa este produsă ca parte a unei activităţi comerciale sau publice.

(3) Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b) autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, va informa populaţia în cauză asupra acestor exceptări şi asupra oricărei măsuri ce poate fi luată în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se evidenţiază că prin calitatea ei o astfel de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor face de îndată recomandările de rigoare, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

CAPITOLUL II
Condiţii de calitate

Art. 4. – (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:

a) să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;

b) să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr. 1;

c) să respecte prevederile art. 5-8 şi 10.

(2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creşterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obţinerea apei potabile.

Art. 5. – (1) Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8.

(2) Ministerul Sănătăţii şi Familiei aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluşi în anexa nr. 1, la propunerea autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, acolo unde măsurile de protecţie a sănătăţii publice pe teritoriul unui judeţ sau al municipiului Bucureşti ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a).

Art. 6. – (1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametri sunt în conformitate cu anexa nr. 1, în următoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului şi la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie;

b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie, în cazul apei utilizate în industria alimentară.

(2) Dacă în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1, din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligaţiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu excepţia situaţiei în care apa este furnizată direct publicului, precum: unităţi de învăţământ, unităţi de asistenţă medicală, instituţii socioculturale şi cantine.

(3) În cazul constatării situaţiei prevăzute la alin. (2) autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, producătorii, distribuitorii şi consumatorii, după caz, se informează prin notificare scrisă să ia măsurile corespunzătoare de remediere şi întreţinere a reţelei de distribuţie, respectiv a sistemului de distribuţie interioară, şi care sunt măsurile suplimentare necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii.

CAPITOLUL III
Monitorizare

Art. 7. – (1) Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Ministerul Sănătăţii şi Familiei va elabora, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, conform cerinţelor minime din anexa nr. 2.

(3) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puţin controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.

(4) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (3) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

(5) Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile vor respecta specificaţiile prevăzute în anexa nr. 3, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliţi.

(6) Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr. 1, dacă se probează că rezultatele obţinute sunt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative vor prezenta toate informaţiile de validare a acestora, conform anexei nr. 3. Pentru parametrii prevăzuţi la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 se poate utiliza orice altă metodă de analiză, dacă aceasta întruneşte cerinţele stabilite.

(7) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme, care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză.

CAPITOLUL IV
Măsuri de remediere şi restricţii în utilizare

Art. 8. – (1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică care efectuează inspecţia şi controlul calităţii apei potabile, precum şi de către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii implicaţi, în scopul identificării cauzei.

(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2), iar autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune luarea de urgenţă a măsurilor de remediere necesare restabilirii calităţii apei. Se acordă prioritate acţiunilor corective pentru parametrii a căror depăşire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.

(3) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităţi faţă de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană şi verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii umane. În astfel de cazuri consumatorii trebuie să fie informaţi de îndată şi primesc toate recomandările ce se impun.

(4) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu alte instituţii şi servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, ţinând seama de riscurile pentru sănătatea populaţiei generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricţii în utilizarea acesteia.

(5) Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc normele metodologice pentru acordarea asistenţei de specialitate, în vederea aplicării prevederilor alin. (3) şi (4), în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) În cazul neconformităţii cu valorile parametrilor sau cu specificaţiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr. 1, autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei şi va dispune măsurile de remediere necesare pentru restabilirea calităţii apei în scopul protejării sănătăţii.

(7) În orice situaţie în care sunt luate măsuri de remediere autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dispune informarea consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora.

CAPITOLUL V
Derogări

Art. 9. – (1) Ministerul Sănătăţii şi Familiei poate aproba, la solicitarea autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, derogări pe o perioadă determinată de la valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) sau cu tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 până la o valoare ce va fi stabilită şi aprobată de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, luându-se în considerare riscul pentru sănătate şi alternativele de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona respectivă. Derogările vor fi limitate la o perioadă cât mai scurtă şi nu vor depăşi o durată de 3 ani. În situaţia în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, solicită prelungirea derogării, se va înainta Ministerului Sănătăţii şi Familiei analiza situaţiei şi motivarea solicitării de obţinere a celei de-a doua derogări. Pentru o a doua derogare nu se va depăşi termenul de 3 ani.

(2) În cazuri excepţionale Ministerul Sănătăţii şi Familiei poate aproba o a treia derogare pentru o perioadă care, de asemenea, nu va depăşi 3 ani. Decizia pentru o astfel de cerere va fi luată de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în termen de 3 luni de la depunerea solicitării.

(3) Pentru orice derogare acordată în conformitate cu alin. (1) şi (2) trebuie specificate următoarele:

a) motivele derogării;

b) parametrul în cauză, rezultatele relevante ale monitorizării anterioare şi valoarea maximă permisă prin derogare;

c) zona geografică, cantitatea de apă furnizată zilnic, mărimea populaţiei afectate şi eventualele consecinţe asupra întreprinderilor producătoare de alimente;

d) schema de monitorizare adecvată;

e) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare, ce va include un calendar al activităţilor şi o estimare a costului de evaluare a situaţiei;

f) durata derogării.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică dacă autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, consideră că nerespectarea valorii parametrilor nu prezintă risc pentru sănătate şi dacă măsurile luate în conformitate cu art. 8 alin. (2) sunt suficiente pentru remedierea deficienţei în termen de 30 de zile. În această situaţie Ministerul Sănătăţii şi Familiei stabileşte, împreună cu alte autorităţi implicate, numai o valoare maxim admisă a parametrilor în cauză şi durata necesară pentru remedierea deficienţei.

(5) Prevederile alin. (4) nu se mai aplică dacă într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă se constată pentru un parametru o valoare necorespunzătoare valorii stabilite pentru acel parametru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutive în ultimele 12 luni.

(6) Autorităţile de sănătate publică şi autorităţile administraţiei publice locale din teritoriul pentru care s-a recurs la derogările prevăzute în acest articol vor informa populaţia afectată despre aceste derogări şi despre condiţiile de gestionare a acestora, în termen de 48 de ore de la confirmare. Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura acordarea de asistenţă grupurilor de populaţie vulnerabile, pentru care derogarea implică un risc special. Aceste obligaţii nu se vor aplica în cazurile prevăzute la alin. (4), cu excepţia situaţiilor în care autorităţile implicate decid contrariul.

(7) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, cu excepţia derogărilor prevăzute la alin. (4), va informa Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în termen de 60 de zile, asupra oricărei derogări referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 m3 în medie/zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la specificaţiile prevăzute la alin. (3).

(8) Prevederile alin. (1)-(7) nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.

CAPITOLUL VI
Asigurarea calităţii tehnologiilor de tratare,
echipamentelor, substanţelor şi materialelor
care vin în contact cu apa potabilă

Art. 10. – (1) Nici o substanţă sau material utilizat în instalaţiile de producere, distribuţie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile nu trebuie să se regăsească în concentraţii mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost utilizat şi nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuşi ori impurităţi care să diminueze protecţia sănătăţii.

(2) Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Industriei şi Resurselor vor elabora, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme privind testarea materialelor şi substanţelor care vin în contact cu apa potabilă.

(3) Ministerul Sănătăţii şi Familiei va elabora în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, procedura de autorizare sanitară a instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau alte recipiente.

(4) Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare.

CAPITOLUL VII
Informarea şi raportarea

Art. 11. – (1) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată.

(2) În scopul informării consumatorilor Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile, care va cuprinde cel puţin:

a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;

b) situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuându-se la sfârşitul celui de-al treilea an;

c) informaţiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puţin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 şi art. 9 alin. (6) şi (7).

(3) Informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile vor fi raportate Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

(4) Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, informaţiile necesare întocmirii Raportului naţional asupra calităţii apei potabile.

(5) Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor înregistra şi vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită şi utilizată conform prevederilor Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

(6) Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite.

(7) Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile.

(8) Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică anual, Raportul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 m3/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane;

b) informaţiile minime cuprinse în raport trebuie să includă cel puţin aspectele la care se referă art. 3 alin. (2), art. 5 alin. (2), art. 8 şi art. 9 alin. (6) şi (7);

c) situaţia pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se la sfârşitul anului respectiv.

CAPITOLUL VIII
Contravenţii şi sancţiuni

Art. 12. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz.

(2) În perioada de implementare a prevederilor prezentei legi neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancţionează conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare, decât în situaţia în care nu au fost respectate planul şi calendarul activităţilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale

Art. 13. – (1) Ministerul Administraţiei Publice va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea parametrilor de calitate a apei potabile produse şi distribuite prin sisteme publice, respectiv colective, până în anul 2020. Ministerul Administraţiei Publice va întocmi şi va centraliza planul, calendarul şi costul activităţilor de conformare, în termen de un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ministerul Sănătăţii şi Familiei va lua toate măsurile necesare pentru a asigura monitorizarea de audit al calităţii apei potabile, conform cerinţelor prezentei legi, în termen de 3 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Ministerul Sănătăţii şi Familiei va întocmi planul, calendarul şi costurile activităţilor de monitorizare de audit al calităţii apei potabile în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă în sistem individual, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezenta lege, în termen de 10 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi de lege, în termen de un an de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezenta lege, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va întocmi şi va centraliza planul şi calendarul activităţilor de conformare la prevederile prezentei legi a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 14. – (1) În situaţiile excepţionale şi pentru zonele geografice bine definite se va înainta Comisiei de igienă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei o cerere specială pentru prelungirea perioadei de conformare. Perioada de prelungire nu trebuie să depăşească 3 ani. La sfârşitul perioadei de prelungire se va efectua evaluarea situaţiei, care va fi înaintată Comisiei de igienă a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care poate decide, pe baza acestei evaluări, o altă perioadă de prelungire, de maximum 3 ani.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.

Art. 15. – Anexele nr. 1 şi 3 se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului.

Art. 16. – Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 17. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.(2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Bucureşti, 8 iulie 2002.
Nr. 458.


ANEXA Nr. 1

PARAMETRI DE CALITATE
ai apei potabile

1. Parametri de calitate Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici şi indicatori.

2. Valorile concentraţiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele prevăzute în tabelele 1A, 1B, 2 şi 3.

Tabelele 1A, 1B, 2, 3

…………………………………………………………………………..

*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde româneşti (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca standarde româneşti (SR ISO) şi care urmează să fie stabilite ulterior.

NOTĂ:

1) Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor notifica autorităţii de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, utilizarea compusului în procesul de tratare a apei pentru potabilizare.

2) Unde este posibil, valoarea concentraţiei trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficienţa dezinfecţiei. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 žg/l.

3) Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ţină seama şi de frecvenţa concentraţiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătăţii.

4) Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la pct. 3.

5) Compuşii specificaţi sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, bezo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.

6) Se va aplica următoarea formulă:

[nitrat]	[nitrit]
_________    +	________  <= 1
   50		    3

în care concentraţiile de nitraţi şi nitriţi sunt exprimate în mg/l.

7) Prin pesticide se înţelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (ca de exemplu: regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.

8) Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid, concentraţia maximă este 0,030 mg/l.

9) Prin Pesticide-Total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali, detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare.

10) Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 žg/l. 11) Concentraţia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecţia. Compuşii individuali specificaţi sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) şi d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 žg/l pentru concentraţia totală a THM.

Tabel 3

…………………………………………………………………………..

*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde româneşti (STAS) sau preluate ca standarde româneşti (SR ISO) şi urmează a fi stabilite ulterior.

NOTĂ:

1) Pentru apa îmbuteliată unitatea de măsură este număr/250 ml.

2) Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe zi.

3) Apa nu trebuie să fie agresivă.

4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.

5) Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea COT.

6) Pentru apa plată îmbuteliată valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mică.

7) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie.

8) Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.

9) Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situaţia în care este demonstrat pe baza unor monitorizări efectuate anterior că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunţa la monitorizarea tritiului. 10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3. 11) Caracterizarea calităţii apei din punct de vedere al conţinutului radioactiv se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, este necesară determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.


ANEXA Nr. 2

MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT

1. Monitorizarea de control

1.1. Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin prezenta lege.

1.2. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri:

Aluminiu1)
Amoniu
Bacterii coliforme
Culoare
Concentraţia ionilor de hidrogen (pH)
Conductivitate
Clorul rezidual liber2)
Clostridium perfringens3)
Escherichia coli
Fier1), 4)
Gust
Miros
Nitriţi5)
Oxidabilitate6)
Pseudomonas aeruginosa7)
Sulfuri şi hidrogen sulfurat8)
Turbiditate
Număr de colonii dezvoltate7) (22oC şi 37oC)

NOTĂ:

1) Numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant.

2) Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total.

3) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar în situaţia în care este decelat trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca de exemplu criptosporidium.

4) Se vor determina ferobacteriile la staţiile de tratare unde se practică deferizarea apei.

5) Se va determina numai acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie.

6) Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT.

7) Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.

8) Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei.

1.3. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului vor decide în termen de 180 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, frecvenţa, metodele şi localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare din anexa nr. 2, luând în considerare prevederile importante existente în legislaţia din acest domeniu sau rezultatele obţinute din programele corespunzătoare de monitorizare.

1.4. Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, poate completa lista de la pct. 1.2 cu alţi parametri relevanţi pentru condiţiile locale şi/sau pentru tehnologiile de tratare.

2. Monitorizarea de audit

2.1. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme.

2.2. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la art. 5, în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, a stabilit că, pentru o perioadă determinată de către ea, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă nu ar putea fi prezent în asemenea concentraţii încât să conducă la modificarea valorii lui stabilite.

2.3. Monitorizarea de audit se va efectua de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, conform Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile.

3. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară se face conform tabelului 1A.

3.1. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la art. 6 alin. (1) pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineşte cerinţele prezentei legi. Prelevarea probelor din reţeaua de distribuţie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la staţia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai dacă se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nici o modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză.

*) Tabelul 1A este reprodus în facsimil.

Tabelul 1A

…………………………………………………………………………..

NOTĂ:

1) Prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic delimitată în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproximativ uniformă.

2) Volumele de apă sunt calculate ca medii pe perioada unui an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distribuţie poate fi utilizat numărul locuitorilor în locul volumului de apă produs sau distribuit, luându-se în considerare un consum de 200 l/cap de locuitor/zi.

3) În situaţii de distribuţie intermitentă de scurtă durată şi în cazul apei distribuite din cisterne numărul de probe va fi stabilit de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

4) Numărul de probe şi parametrii stabiliţi în anexa nr. 1 pot fi reduşi de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, dacă:

a) rezultatele analizelor efectuate pe probele prelevate pe o perioadă de cel puţin 2 ani succesivi sunt constante şi semnificativ mai bune decât cele prevăzute în anexa nr. 1;

b) nu a intervenit nici un factor suplimentar cu potenţial de a afecta calitatea apei. Frecvenţa de prelevare şi analiză nu poate fi redusă atât cât să conducă la prelevarea a mai puţin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu excepţia situaţiei de la pct. 6.

5) Punctele şi frecvenţa de prelevare, atât cât este posibil, vor fi alese şi distribuite uniform în timp şi spaţiu.

6) Frecvenţa de prelevare şi numărul de probe vor fi decise de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

4. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B.

Tabel 1B

…………………………………………………………………………..

ANEXA Nr. 3

SPECIFICAŢII
pentru analiza parametrilor

Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă asigurat controlul calităţii analitice şi să fie supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru acest domeniu.

1. Parametrii pentru care metodele de analiză sunt specificate:

Bacterii coliforme şi [Escherichia coli (E. coli)]
Enterococi (Streptococi fecali)
Pseudomonas aeruginosa
Numărul de colonii la 22oC
Numărul de colonii la 37oC
Clostridium perfringens.

Filtrarea prin membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44oC š 1o C pentru 21 š 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă opac care virează în roz sau roşu după expunerea la vapori de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde.

NOTĂ:

Compoziţia mediului de agar m-PC este:

Mediu de bază
Triptoză 			30 g
Extract de drojdie	 	20 g
Sucroză				 5 g
Hidroclorit de L-cisteină	 1 g
MgSO4 " 7H2O 0,1 g
Roşu de bromcresol 		40 mg
Agar 				15 g
Apă 			       1.000 ml.
Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează
pH la 7,6 şi se autoclavează la 121o C timp de 15 minute.
Se răceşte şi se adaugă:
D-cicloserină 				400 mg
Polimixină-B sulfat			 25 mg
Indosil-§-D-glucozid			 60 mg
0,5% soluţie sterilizată şi filtrată 	 20 ml
de difosfat de fenoftaleină
4,5% FeCl3 " 6H2O filtrată şi sterilizată 2 ml.

2. Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performanţă

2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să fie capabilă să măsoare cel puţin o concentraţie egală cu valoarea parametrului (CMA). Pentru următorii parametri caracteristicile de performanţă specificate sunt: acurateţea, precizia şi limita de detecţie:

___________________________________________________________
Parametrul	Acurateţea    Precizia 	Limita de detecţie
		% 		%		 %
		din CMA1)     din CMA2) 	   din CMA3)
___________________________________________________________
Acrilamidăa)
Aluminiu 		10 		10 		10
Amoniu 			10 		10 		10
Arsen 			10 		10 		10
Benzen 			25 		25 		25
Benz(a)piren 		25 		25 		25
Bor 			10 		10 		10
Bromaţi 		10 		10 		10
Cadmiu 			10 		10 		10
Cloruri 		10 		10 		10
Clorură de vinila)
conductivitate 		10 		10 		10
Crom 			10 		10 		10
Cupru 10 10 10
cianuri (totale)4) 	10 		10 		10
Cianuri (libere) 	10 		10 		10
1,2-dicloretan 		25 		25 		10
Epiclorhidrinăa)
Fluor 			10 		10 		10
Hidrocarburi policiclice
aromatice5) 	        25 		25 		25
Mangan 			10 		10 		10
Mercur 			10 		10 		10
Nichel 			10 		10 		10
Nitraţi 		10 		10 		10
Nitriţi 		10 		10 		10
Oxidabilitate6) 		25 		25		25
Pesticide7) 		25 		25 		25
Plumb 			10 		10 		10
Seleniu 		10 		10 		10
Sodiu 			10 		10 		10
Stibiu 			25 		25 		25
Sulfat 			10 		10 		10
Tetracloretan8) 		25 		25 		10
Tricloretenă8) 		25 		25 		10
Trihalometani5)- 	25 		25 		10

TOTAL: ___________________________________________________________

a) Condiţii: controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie.

NOTĂ:

1) Acurateţea este eroarea sistematică şi este exprimată ca diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate şi valoarea adevărată (definiţie ISO 5725).

2) Precizia este eroarea aleatoare şi este exprimată ca deviaţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o valoare medie (definiţie ISO 5725).

3) Limita de detecţie este considerată a fi:

a) o valoare de 3 ori mai mare decât deviaţia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă conţinând o concentraţie mică a parametrului; sau

b) o valoare de 5 ori mai mare decât deviaţia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.

4) Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.

5) Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.

6) Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la 100oC în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.

7) Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru fiecare pesticid şi depind de pesticidul respectiv. În prezent această limită de detecţie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.

8) Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.

2.2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH.

3. Parametrii pentru care nu sunt specificate performanţele metodelor de analiză:

– Carbon organic total

– Culoare

– Gust

– Miros

– Turbiditate*)

*) Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de suprafaţă tratată metoda de analiză trebuie să măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe şi o precizie de 25%.


OBSERVATIE: Daca o comparam insa cu vechea lege a apei din perioada comunista vom constata ca multi parametri au fost modificati dar in sensul scaderii calitatii apei potabile (avantajele aderarii la UE) si acest lucru este usor vizibil atat din punct de vedere al gustului cat si al mirosului.

 

Conform ziarului Adevarul remedierea situatiei se poate realiza doar daca se vor lua masuri privind:

 

1. Evaluarea stării ţevilor din blocuri.

2. Testări aleatorii în reţea la robinetele consumatorilor şi nu la puncte fixe, cum se face acum.

3. Obligarea asociaţiilor de proprietari să schimbe conductele în cazul în care se dovedeşte că apa este de proastă calitate. 4. Iniţierea unui program prin care asociaţiile să fie susţinute să-şi schimbe ţevile uzate, după modelul termoizolării blocurilor.

5. Introducerea filtrelor de purificare a apei. Singura solutie la indemana fiecarui cetatean constient de gravitatea situatiei.

6. Obligarea restaurantelor şi instituţiilor de a avea filtre de purificare care să permită clienţilor şi angajaţilor să consume apă de la robinet fără a-şi pune în pericol sănătatea.

Dar cum investitii nu se vor face prea curand este la latitudinea fiecaruia sa ia exact ce masuri doreste. Este in joc doar sanatatea lui si a celor dragi!

 

Sfatul meu e relativ simplu: apelati la solutii eficiente si dovedite stiintific de filtrare a apei potabile in vederea consumului.

Filtre sunt destule pe piata, de la chinezarii ieftine la solutii ingenioase, de la produse netestate la solutii riguroase, stiintifice, iar reclama ce le insoteste e adeseori extrem de inselatoare.

Apelati la adevaratii specialisti ori de cate ori va decideti sa achizitionati astfel de sisteme de filtrare pentru a evita orice neplaceri.

Acest articol deschide de fapt o miniserie de articole de prezentare a solutiilor ce includ filtre de calitate, atestate si verificate stiintific si practic, prezente pe piata romaneasca.

Digg This
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s