Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (III)

3 Plastic # 3: clorură de polivinil (PVC)
Acest tip de plastic este extrem de versatil, poate fi rigid sau flexibil și este frecvent utilizat în producția de blistere și alveole in industria farmaceutica (de exemplu: pentru pastile, permitand stocarea, si blisterizarea). Este folosit si pentru a face saci pentru lenjeria de pat, folii alimentare, folii rigide pentru formarea/modelarea delicateselor, dar  și folie pentru ambalarea carnii si a produselor derivate din carne și totodata capace sigilabile, autosigilabile extrem de rezistente.

Important de retinut:

Acest tip este primul dintre cele mai periculoase plastice.

Acest tip de plastic este unul dintre cele mai periculoase existente si prin urmare si cel mai raspandit. Mai ales in Romania. Chimicalele toxice incluse in masa plastica sunt eliberate pe parcursul intregului ciclu de viață al produsului din PVC, inclusiv mercur, dioxine, și ftalați. Când oamenii ard produse din PVC, acestea elibereaza dioxine producătoare de diferite tipuri de cancer, probleme respiratorii acute, dar si probleme de reproducere insurmontabile. Vaporii eliberati pot paraliza sistemul imunitar pentru ani de zile. Mirosul vizibil de la o mașină nouă, musama sau perdea de duș este rezultatul evaporarii chimicalelor continute in PVC.

Un studiu suedez din 2008 a constatat că din PVC plastifiat – care poate fi utilizat pentru a face piele artificiala, jucării de cadă sau de mare, inele de baie gonflabile și fețe de masă, precum și poliuretan – pentru a face piele artificiala, carpete, mochete dar și genți pentru copii – toate evaporand substante chimice toxice în apă si aer. Studiul nu a evaluat impactul acestor substanțe chimice asupra oamenilor, insa surprinzator a cuprins în schimb impactul asupra puricelui Daphnia magna și durata de timp in care acesta a fost anihilat.

polyvinyl-chloride

Acest studiu a expus de fapt o anchetă asupra celor două tipuri de ftalați, care sunt utilizate ca aditivi la fabricarea masei plastice pentru a deveni PVC si a demonstrat o asociere extrema intre prezenta PVC-ului si aparitia astmului la copii. Di (2-etilhexil) ftalat (DEHP) este utilizat pe scară largă în produsele de larg consum, inclusiv a materialelor plastice, a pardoselelor de vinil, dar și a produselor de îngrijire personală. DEHP este un compus foarte solubil care este slab legat chimic de plastic și care patrunde în sânge sau in alte soluții, perfuzabile sau alimentare, care conțin lipide ce vin în contact cu materialul plastic.

Un studiu separat a confirmat aceasta cercetare, afirmând că, “Ftalati din policlorură de vinil (PVC), si alte materiale plastice pot avea efecte negative asupra căilor respiratorii și asupra sistemelor imunologice”, dar a menționat că “din lipsa de informații privind expunerea la oameni, experimente obiective inexistente inca si care limitează datele epidemiologice.” Înțelesul acestei afirmatii este acela că inca mai este mult de lucru si trebuie sa fie facuta o testare pe subiecti umani.

Și un studiu din anul 2014 a aratat o legatura intre ftalati si scaderea vertiginoasa a fertilității feminine la soareci.

Puteți citi mai multe despre DEHP și despre cum suntem expuși direct sau indirect utilizand o simpla cautare pe net. Este demn de remarcat faptul că DEHP este printre primele șase componente vizate de UE pentru eliminarea lor progresivă, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) continute, si un programul de înregistrare strict.

La noi in tara aceste conducte se folosesc cu succes in distributia apei potabile, in interiorul blocurilor in care s-au inlocuit vechile instalatii dar si in industria alimentara, 99% din pungile in care este invelita mancarea procesata fiind din PVC. Iar frenezia inlocuirii conductelor cu conducte din PVC pare ca nu se mai termina niciodata. Chiar si in constructiile noi aceeasi solutie pare sa fie adoptata de toti constructorii locali sau internationali.

În iulie 2005, Parlamentul European a interzis utilizarea jucăriilor din PVC, cu toate că acestea sunt încă legale în America.

Acest material extrem de periculos este, de asemenea, utilizat la fabricarea sticle de ala sau suc și, prin urmare, toxinele sunt eliberate în interiorul băuturii îmbuteliate cu o viteza mai mare sau mai mica, in functie de conditiile de mediu. Muncitorii care lucrează cu aceste materiale se confruntă cu riscuri de sănătate pe termen lung, inclusiv angiosarcom de ficat, cancer pulmonar, cancer la creier, limfoame, leucemie și ciroză hepatică. Pompierii de asemenea, se confruntă adesea cu riscuri similare în urma stingerii incendiilor provocate de PVC, care eliberează acid clorhidric gazos, acid clorhidric care poate fi mortal atunci când este inhalat singur sau impreuna cu alte toxine.

Fapt interesant: PVC-ul nu este reciclabil tocmai datorită proprietăților sale extrem toxice. Este cunoscut că eliberează chimicale extrem de otrăvitoare în continutul recipientelor de băutură sau hrana.

Sfarsitul partii a treia

Digg This

Atentie la cifra 8 (opt)!

Observatie: Toate natiunile din Uniunea Europeană, Japonia, China, Australia, Noua Zeelandă si multe alte țări necesită etichetarea obligatorie a produselor alimentare care contin ingrediente modificate genetic. SUA nu respecta aceasta regula. Si atentie, UE tocmai a semnat cu SUA tratatul TTIP! Deci fructele si legumele de provenienta SUA nu vor putea fi identificate nicicum dupa eticheta! Evitati in acest caz orice produs vegetal provenind din State sau … obisnuiti-va cu gandul ca sunteti deja consumatori de PSMG si OMG!

Ca urmare, producătorii de produse alimentare din toate aceste tări (mai putin cei din State) aleg să folosească ingrediente fie obtinute organic, fie chimic, fie prin inginerie genetica, cu exceptia produselor din SUA care chiar nu au nici un fel de etichetare in afara celei dorite si afisate de producator – pentru ca legislatia americana nu impune notificarea in cazul OMG! Mare atentie la acest aspect, foarte mare.

Cu toate acestea, există cel putin un mod clar si sigur 100% de a spune dacă produsul consumat are sau nu in compozitie/reprezinta plante superioare modificate genetic sau nu! Celebrele OMG-uri ale celei mai hidoase companii din lume, cea care a fost votata in 2014 ca fiind cea mai uranta din lume (organisme modificate genetic sau plante superioare modificate genetic) pot fi evitate in aceasta situatie doar evitand integral orice produs din tara respectiva. Cu ajutorul autocolantului ce este lipit pe coaja fructului putem insa afla daca produsul este sau nu sanatos. Da, exact acele autocolante mici si colorate, pe care uneori le-am purtat cu mândrie pe tricourile noastre cand eram copii, in perioada de trista amintire, pot servi de fapt, unui scop mai mult decat nobil, dar pentru asta trebuie să cunosti si să sti sa descifrezi codul lor!

Nu vă faceți griji, e chiar foarte usor. Extrem de usor. O sa vedeti in cele ce urmeaza:

Aveti prin preajma un un creion? Daca da notati-va in carnetel urmatoarele. Sau in agenda telefonului.

 

Pe fiecare autocolant este un număr in fruntea sirului de cifre. Numărul acesta vă spune cum a fost crescut acel fruct sau acea leguma!

Un număr format din 4 cifre înseamnă că acel produs vegetal fost crescut prin mijloace convenționale (folosind adica ingrasaminte si pesticide sau ierbicide – produse chimice adica).

Un număr format din 5 cifre care încep cu cifra 9 (nouă) înseamnă ca produsul vegetal a fost crescut in mod organic.

Un număr de 5 cifre, începând cu cifra 8 înseamnă că produsul vegetal a fost obtinut prin inginerie genetica fiind modificat genetic (OMG/PSMG).

Pana aici toate bune daca unii producatori nu s-ar preta la “mici” potlogarii sau mai pe romaneste excrocherii neaose.

 

Atentie: Uitandu-va la eticheta autocolanta de pe bananele Dole veti stii că sunt “organice” din cauza numărului de 5 cifre începând cu cifra 9. In acest caz, producatorul se foloseste de stiinta unora si umple hartia cu o mândrie excesiva (si totusi reclama falsa este pedepsita in Romania dar cine mai sta sa aplice legea atunci cand spaga domneste?), pe aceasta eticheta producatorul  Dole afisand clar si boldit cuvantul “Organic”(cu albastru)! Chiar mai mult decat usor ati putea spune! Dar de ce atunci nu ne-am eticheta cu mândrie un fruct sau o leguma modificata genetic (sau orice produs alimentar pentru care contează publicitatea) direct cu “OMG” / “PSMG”? Chiar asa …

 

Fiti cumparatori isteti si evitati capcanele industriei si etichetei sau va abonati singuri la suferinta!

 

De vizionat: Everything You HAVE TO KNOW about Dangerous Genetically Modified Foods

part 1

part 2

part 3

part 4

***

Alegerea va va apartine astfel intotdeauna ca si raspunderea alegerii care va va privi in totalitate!

***

Nota: interesant este ca desi exista multe asociatii care se bat cu pumnu’n piept ca apara interesele consumatorului, nici una nu a prezentat inca nici o informatie despre acest lucru, situatie ce reflecta si valoarea specialistilor consultati, de obicei pe gratis de aceste ONG-uri.

Cand nu platesti corect lucrurile degenereaza si asta se vede cu ochiul liber iar calitatea studiilor lor este foarte aproape de zero.

Experienta conteaza – plateste-o corect sau apuca-te de altceva!

Digg This

Cum să recunoasteti plasticele, in special pe cele periculoase! (III)

3 Plastic # 3: clorură de polivinil (PVC)
Acest tip de plastic este extrem de versatil, poate fi rigid sau flexibil și este frecvent utilizat în producția de blistere și alveole in industria farmaceutica (de exemplu: pentru pastile, permitand stocarea, si blisterizarea). Este folosit si pentru a face saci pentru lenjeria de pat, folii alimentare, folii rigide pentru formarea/modelarea delicateselor, dar  și folie pentru ambalarea carnii si a produselor derivate din carne și totodata capace sigilabile, autosigilabile extrem de rezistente.

Important de retinut:

Acest tip este primul dintre cele mai periculoase plastice.

Acest tip de plastic este unul dintre cele mai periculoase existente si prin urmare si cel mai raspandit. Mai ales in Romania. Chimicalele toxice incluse in masa plastica sunt eliberate pe parcursul intregului ciclu de viață al produsului din PVC, inclusiv mercur, dioxine, și ftalați. Când oamenii ard produse din PVC, acestea elibereaza dioxine producătoare de diferite tipuri de cancer, probleme respiratorii acute, dar si probleme de reproducere insurmontabile. Vaporii eliberati pot paraliza sistemul imunitar pentru ani de zile. Mirosul vizibil de la o mașină nouă, musama sau perdea de duș este rezultatul evaporarii chimicalelor continute in PVC.

Un studiu suedez din 2008 a constatat că din PVC plastifiat – care poate fi utilizat pentru a face piele artificiala, jucării de cadă sau de mare, inele de baie gonflabile și fețe de masă, precum și poliuretan – pentru a face piele artificiala, carpete, mochete dar și genți pentru copii – toate evaporand substante chimice toxice în apă si aer. Studiul nu a evaluat impactul acestor substanțe chimice asupra oamenilor, insa surprinzator a cuprins în schimb impactul asupra puricelui Daphnia magna și durata de timp in care acesta a fost anihilat.

polyvinyl-chloride

Acest studiu a expus de fapt o anchetă asupra celor două tipuri de ftalați, care sunt utilizate ca aditivi la fabricarea masei plastice pentru a deveni PVC si a demonstrat o asociere extrema intre prezenta PVC-ului si aparitia astmului la copii. Di (2-etilhexil) ftalat (DEHP) este utilizat pe scară largă în produsele de larg consum, inclusiv a materialelor plastice, a pardoselelor de vinil, dar și a produselor de îngrijire personală. DEHP este un compus foarte solubil care este slab legat chimic de plastic și care patrunde în sânge sau in alte soluții, perfuzabile sau alimentare, care conțin lipide ce vin în contact cu materialul plastic.

Un studiu separat a confirmat aceasta cercetare, afirmând că, “Ftalati din policlorură de vinil (PVC), si alte materiale plastice pot avea efecte negative asupra căilor respiratorii și asupra sistemelor imunologice”, dar a menționat că “din lipsa de informații privind expunerea la oameni, experimente obiective inexistente inca si care limitează datele epidemiologice.” Înțelesul acestei afirmatii este acela că inca mai este mult de lucru si trebuie sa fie facuta o testare pe subiecti umani.

Și un studiu din anul 2014 a aratat o legatura intre ftalati si scaderea vertiginoasa a fertilității feminine la soareci.

Puteți citi mai multe despre DEHP și despre cum suntem expuși direct sau indirect utilizand o simpla cautare pe net. Este demn de remarcat faptul că DEHP este printre primele șase componente vizate de UE pentru eliminarea lor progresivă, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) continute, si un programul de înregistrare strict.

La noi in tara aceste conducte se folosesc cu succes in distributia apei potabile, in interiorul blocurilor in care s-au inlocuit vechile instalatii dar si in industria alimentara, 99% din pungile in care este invelita mancarea procesata fiind din PVC. Iar frenezia inlocuirii conductelor cu conducte din PVC pare ca nu se mai termina niciodata. Chiar si in constructiile noi aceeasi solutie pare sa fie adoptata de toti constructorii locali sau internationali.

În iulie 2005, Parlamentul European a interzis utilizarea jucăriilor din PVC, cu toate că acestea sunt încă legale în America.

Acest material extrem de periculos este, de asemenea, utilizat la fabricarea sticle de ala sau suc și, prin urmare, toxinele sunt eliberate în interiorul băuturii îmbuteliate cu o viteza mai mare sau mai mica, in functie de conditiile de mediu. Muncitorii care lucrează cu aceste materiale se confruntă cu riscuri de sănătate pe termen lung, inclusiv angiosarcom de ficat, cancer pulmonar, cancer la creier, limfoame, leucemie și ciroză hepatică. Pompierii de asemenea, se confruntă adesea cu riscuri similare în urma stingerii incendiilor provocate de PVC, care eliberează acid clorhidric gazos, acid clorhidric care poate fi mortal atunci când este inhalat singur sau impreuna cu alte toxine.

Fapt interesant: PVC-ul nu este reciclabil tocmai datorită proprietăților sale extrem toxice. Este cunoscut că eliberează chimicale extrem de otrăvitoare în continutul recipientelor de băutură sau hrana.

Sfarsitul partii a treia

Digg This