Constiinta, Deontologie, Profesionalism …

Trei cuvinte mari, devenite relativ brusc … banale, in societatea romaneasca. Trei cuvinte care, in 25 de ani s-au erodat complet, care chiar nu-si mai au cautarea intr-o societate romaneasca, aflata in plina descompunere.

Toate cele trei cuvinte ne definesc in primul rand ca oameni, indiferent de meseria in care ne-am pregatit, toate fiind necesare pentru a merge drept, inainte.

“Profesionalismul” HR-ului romanesc a mers mereu pe chilipiruri, a mers pe ideea ca pot “cumpara” ieftin valori pe care de altfel ar fi trebuit sa le plateasca “gras”. Asa, adevaratii profesionisti nu au mai avut loc, doar lichelele cu titluri cumparate. Asa am ajuns azi sa avem cele mai mici salarii din Europa. Asa ne-am batut joc de valorile cu greu construite, alegand plagiatul si incurajandu-l direct si indirect. Cine nu si-a construit cariera prin munca cinstita si asidua se vinde ieftin, foarte ieftin, pe un pumn de … banuti. Iuda moderna!

Sa luam mai intai cuvantul constiinta: Ce reprezinta aflam din urmatoarea definitie:

CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; p. ext. cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. ◊ Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. ◊ Expr. A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc. [Pr.: -ști-in-] – Din fr. conscience, lat. conscientia (după ști).
Sursa: DEX ’09 (2009)

Daca ne batem joc de propria constiinta devenim animale, nimic altceva, fie ca vrem sa recunoastem fie ca nu vrem.

Al doilea termen important in viata oricarui om care a investit in pregatirea sa este deontologia. Conform dictionarului avem urmatoarea definitie:

DEONTOLOGÍE s. f. 1. Totalitatea normelor de conduită și obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). 2. Teorie a datoriei, a obligațiilor morale. [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologie.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Daca renuntam si la deontologie atunci degeaba am pierdut ani invatand, suntem ma jos decat cele ce-si vand corpul pe strada. Ne orientam dupa cum bate vantul.

PROFESIONALÍSM s. n. 1. Profesionism. ♦ Conștiință profesională. 2. Cuvânt care aparține unui limbaj profesional. [Pr.: si-o-] – Din fr. professionnalisme.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Acum e acum, profesionalismul se confunda in majoritatea cazurilor cu constiinta profesionala. Dar cum sa ai constiinta profesionala cand nu mai ai propria-ti constiinta?

Cum sa ajungi sa faci rau, si asta cu buna stiinta? Cum, utilizand informatii dobandite cu greu, in anii de facultate, sa renunti brusc la constiinta, la deontologie si la profesionalism, si sa faci sau produci ceva, orice, pe care tu insuti nu l-ai cumpara, consuma sau utiliza? Dar sa te astepti sa-l consume ceilalti si sa fii si mandru de asta! Cum te numesti in acest caz, daca faci acest lucru zilnic, an de an, zi de zi si din cauza ta semenii sufera, se imbolnavesc, sau, mai grav, mor. Cum, facand acest lucru, sa iti castigi banii astfel si sa mai ai si pretentia ca o faci in mod cinstit cand cu buna stiinta, deliberat, constient chiar, ii omori pe ceilalti!Oare legislatia noastra nu prevede chiar nimic in acest caz? Ei bine nu! De aceea s-a votat Codexul Alimentar, de aceea se voteaza si adopta proceduri medicale, de aceea a disparut termenul de pacient, ramanand doar boala, boala definita stiintific, si care se trateaza dupa “proceduri standard”, proceduri care le asigura imunitatea in caz ca lucrurile merg prost. De aceea se voteaza legea vaccinurilor, pentru ca unii au deci ca altii trebuie sa sufere. Chestie complet generalizata intr-o tara aflata in plin proces de … putrefactie sociala.

Vestea cu adevarat trista este ca nu esti singur, tu cel ce ai renuntat la constiinta, la deontologie, la profesionalism, sunt multi ca tine, mult prea multi, extrem de multi. Asa ne furam caciula zilnic, de 25 de ani! Asa ne-am “educat” la umbra trogloditilor, femeilor usoare, manelelor. Iar rezultatele le … culegem … .Acum ttrebuie sa dam la o parte uscaturile ca sa vedem padurea si nu invers. Valorile s-au dus de mult timp. Nimeni nu te mai invata notiuni legate de constiinta, de deontologie si de profesionalism, asta nici in scoala, nici in liceu. Trogloditii care ne “conduc” vor (trebuie) sa te invete insa cu totul si cu totul alltceva – anume MIZERII aduse prin ONG-uri anti- … (sociale, nationale, romanesti, crestine, normalitate)! Atat!

Ce te defineste ca om, ca fiinta religioasa, ca pastrator al traditiilor mostenite trebuie sa dispara. Aici s-a ajuns, aici ai ajuns draga vandutule. E randul fiecaruia sa se trezeasca, e randul fiecaruia sa vada ce, cum si mai ales unde a ajuns si sa aleaga! Asta daca mai are vreo urma de constiinta, de orice fel! Daca nu, asta e … am fost! O sa ne regasim mai mult sau mai putin fericiti doar in cartile de istorie si cam atat … .

Digg This
Advertisements

Reflexii …

Dragostea de aproape sau coeziunea sociala

Lucrand de ceva timp intr-un domeniu relativ nou am avut ocazia sa vin in contact cu personaje din diverse domenii ale industriei alimentare si conexe, si modul de gandire al acestora m-a lasat efectiv perplex.

Dar ce sa mai lungim vorba. Sa trecem direct la fapte:

1. Industria painii. Maistrul Ion …  de la firma … . L-am chestionat in legatura cu praful de zer, aditivii si premixurile utilizate la obtinerea cozonacilor. Se apropia Pastele si toti erau “in clocoot”. La sfarsitul interviului l-am intrebat daca el ar manca ceea ce firma la care lucreaza produce. Raspunsul lui:

“Pe dracu! Nu-i las pe copii mei sa mai manance asemenea porcarii! Dar si le cumpara din pacate singuri. Asta desi le face nevasta in casa paine si prajituri, ca doar am luat o masina de facut paine si face de toate, inclusiv gem si dulceata. Sa manance alti fraieri, noi nu …. !”

2. Industria berii. Berea aditivata si obtinuta de firma … in mai putin de o saptamana, obtinuta in sectia … sub supravegherea maistrului berar Mircea … . L-am intrebat daca e de acord cu modul de obtinere a berii din prafuri. Raspunsul lui mi-a dat fiori reci:

“La inceput consumam multa bere cu amicii cand jucam o tabla pe-nserat, in fata blocului. Acum, nu mai beau cu ei bere, ii las sa bea doar ei, dar nici acasa nu mai cumpar bere pentru sarbatori. Am trecut pe vin. E mult mai bine asa! Si mai sanatos …”

3. Industria mezelurilor. Mezeluri obtinute in firma …, la cativa zeci de kilometri de maistrul Gheorghe … . Dupa ce am discutat de una si de alta, legat evident de procesul de productie, l-am intrebat care este parerea lui. Raspunsul …

“Dupa ’89 mancam toate felurile de mezeluri care se gaseau pe piata. Acum, de cand am vazut cum se fac, cu prafuri si apa, le evit, … si mi-am sfatuit nevasta sa cumpere doar carne proaspata de la macelarie, asta daca nu primim de la tara cate o gaina sau porc de Craciun. Nu mai luam mezeluri din astea indiferent cat de ieftine ar fi …”

4. Industria laptelui si produselor derivate. La circa 45km de Bucuresti, pe un proiect european “de succes”, s-a construit o fabrica de lactate de catre un palestinian. Specialitatea firmei: branza tip feta. Din zer si unt de cocos. Lapte mai putin. Il intreb direct pe patron daca procedeul i se pare OK. Raspunsul lui:

“Este unul din cele mai vandute produse pe piata. D-na Marioara …, inginerul nostru venit pe bani grei de la Galati, ne-a pus la punct procedeul de obtinere si suntem foarte multumiti de rezultate.”

Ajuns in sectia cu pricina, o intreb pe respectiva daca ea ar consuma asa ceva. Raspunsul m-a lasat perplex:

“Doamne fereste! Cum sa mananc asa o porcarie? Norocul meu este ca nu trebuie sa cumpar, ca mi-am ridicat o gospodarie frumoasa pe banii primiti aici.”

Si ceilalti? o intreb. Raspunsul a fost evitat printr-un zambet larg si un ridicat din umeri … .

5. Industria vinului si a bauturilor tip Champagne. O fosta fabrica bucuresteana, candva de renume, intre timp privatizata, din care au cam disparut vasele de … fermentatie, dar care si-a diversificat continuu productia. Un fost coleg de liceu, zambete, imbratisari, bla, bla, bla. Il intreb cum merge, iar raspunsul lui este edificator. Imi arata cu degetul ultimul model de automobil, pe care tocmai il achizitionase de mai putin de o luna. Cand sa vorbim despre proces, ma evita si imi trimite pe cineva sa “discutam”. Isi face aparitia in birou un tip cam la vreo 50 de ani, cu aspect acvilin. Acesta ma invita in sectie. Ajuns acolo am ramas uimit. Doar vase de amestecare – omogenizare si dozatoare de … prafuri. Prafuri din … UE! Il las sa-mi povesteasca cate-n luna si in stele, dar eu tot imaginea lui Stefanescu de pe vremea impuscatului o am in fata. La sfarsitul conversatiei il intreb, firesc daca ar bea lichidul obtinut la el in sectie. Raspunsul, intrucatva asemanator cu al predecesorilor:

“Nu, ferit-a sfantu’ Cum sa beau asa ceva? Doar am vie la tara. Beau de acolo. Imi ajunge tot anul … . Si mie si restului familiei.”

6. Industria apei. Tratarea apei potabile. Localitate cocheta aflata la nici 100 de kilometri de Bucuresti. Buletinele puturilor de captare a apei indica toate prezenta masiva a manganului dizolvat in concentratii mari, ce depasesc prevederile legale. Proiectul de statie de tratare, realizat de inginerul Dan … , om cu mare experienta profesionala, contine doar dezinfectia apei, nici urma de tratare in vederea indepartarii manganului. Explicatia: doar pentru asta ne-au dat bani cei de la UE. Oare cei de la UE chiar nu cunosteau analizele captarilor?

Si daca cei din oras si zona se imbolnavesc? Raspunsul textual: “E treaba lor! Sa bea apa minerala!”

Si totusi acei oameni platesc apa potabila … . Si sunt tot romani.

In loc de concluzii

Se pare ca sintagma tipic romaneasca: “sa moara si gaina, capra, vaca, porcu’, calu’, iapa, … celuilalt” a devenit singurul modus vivendi al romanilor. Fiecare isi castiga existenta contribuind direct la “moartea” efectiva a celorlalti. Constiinta de grup, de natie, constiinta in general, a disparut cu totul, s-a volatilizat complet in cei 25 de ani de la vanzoleala din ’89, vanzoleala in care ne-am omorat singuri, ca prostii.Nici macar constiinta profesionala nu mai exista. Doar esste un bun vandut pe bani. Iar tacerea este … de aur.

Odata dusa pe pustii aceasta constiinta, odata pierduta pe veci, ne-am dus si noi ca neam. Ce usurare pentru dusmani ce tristete pentru cei ramasi, putini dar fideli inca ideii de neam si tara. Traim oarecum degeaba …

Ar trebui sa se invete, inca din scoala primara proverbul tot romanesc: “ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”. Doar asa s-ar putea opri genocidul prin alimente si bauturi, genocid generat de lipsa din memorie a acestui aspect aparent minor care este constiinta.

Constiinta profesionala, profesionalismul pe care marinelul il dorea plecat pe veci din Romanica lui, a disparut si ea, nu se mai preda in nici o universitate. Locul ei a fost luat de spaga, favoruri sexuale, mita, mizerie, abramburici, … .

Daca nu, putem schimba dictonul atat de devalorizat in prezent de mai toti: “mandri ca suntem romani” intr-unul mult mai apropiat de realitate: “mandri ca ne-am omorat intre noi, ca romani”. Cam asa ca in decembrie ’89. Ar putea parea cinic la prima vedere dar este din pacate cel mai apropiat de realitate.

Fiecare din cei intervievati produce ceva, dar nu are curajul sa il consume, lasandu-i pe ceilalti, pe “fraieri” sa-l cumpere si consume, in ideea ca “nici usturoi nu a mancat nici gura nu-i miroase” si lui sa nu-i pese cat de fel ca e si el, la fel ca si restul, cel putin un criminal neprins si aflat inca in libertate!

Daca in fiecare zi, inainte de venirea serii, fiecare si-ar acorda un ragaz de 5 (cinci) minute, in  care sa “analizeze” constient ce a facut bun in acea zi, poate ca fiecare ar descoperi unde greseste. Asa, poate ca nu o sa ajungem in cartile de istorie, altfel intram destul de repede, cu fiecare zi care se scurge, imuabil … .

Digg This

… cu bazaconii!

Termen interesant, in aparenta, dar devenit brusc vedeta pe tipla din Romania. Si asta in conditiile in care, termenul era destul de rar utilizat in limba vorbita curenta, cel putin pana acum cativa ani. Dar, progresele extraordinare ale stiintei si totodata tintind imaginatia colectiva sau individuala sunt si ele supuse, cum altfel, vulgarizarii, asa ca termenul inlocuieste rapid, si cu succes din ce in ce mai mare, multi termeni deja consacrati.

Ca sa intelegem mai bine termenul trebuie sa pornim insa de la definitia acestuia:

BAZACÓNIE, bazaconii, Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ♦ () Năzbâtie, poznă, ștrengărie. – Din bezŭ-zakonije.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Deci, cand auzim ca un produs are bazaconii, la ce ar trebui sa ne asteptam, la un lucru bizar, ce ne starneste oarecum mirarea si devine brusc de necrezut sau la o nazbatie a producatorului, o pozna chiar, devenita brusc strengarie in fata autoritatilor din domeniu? Oare normele alimentare cum ar explica aceasta situatie aparent gregara?

Nici una, nici doua, televiziunile noastre prezinta fel de fel de emisiuni cu si despre bazaconii. Iar termenul devine si el din ce in ce mai frecvent utilizat, in situatii contextuale din ce in ce mai diversificate.

Uneori lipsa termenilor adecvati din vocabularul intervievatului il determina pe acesta sa foloseasca acest cuvant pentru a ii suplini cu brio. Iar rezultatul este mai mult decat ilar. Dar, cum treaba merge struna, nu este nici o nevoie reala de schimbare, si asta in virtutea principiului conform caruia, mai binele, este in mod cert dusmanul binelui. Deci, ramane exact asa cum am stabilit, adica un indicator teribil al nivelului de pregatire extraordinar, nemaipomenit si de neinlocuit al respectivului personaj.

Din pacate lista vorbitorilor intervievati si care cad prada termenului atat de impropriu utilizat, bazaconizati am putea spune sau, cu alte cuvinte, deveniti si ei la randul lor, brusc, bazaconizabili, creste direct proportional cu lipsa pregatirii lor in domeniul in care isi dau cu parerea.

Homo universalis, visul din perioada renascentista este azi tot mai greu de implinit si realizat din cauza volumului imens de informatie ce ar trebui procesat si inteles. Asa ca, toata emisiunea televizata devine ea insasi o bazaconie, o gluma tipica, sinistra, oarecum trista, dar atat de familiara, incat privitorii din fata tembelizorului, aflati ca de obicei pironiti in fata noului zeu modern si cufundati intr-o transa adanca si posibil fecunda, se obisnuiesc repede cu termenul si chiar il inghit pe nemestecate.

Prin urmare, pe nesimtite chiar, si celebra emisiune cu surprize, surprize, (dar ce surprize), revine si ea, la fel de brusc, in amintirea celor deja tulburati de lumina mult prea albastra a ecranului vesnic aprins, lumina ce le perturba somnul linistit si le da in schimb idei fecunde, nascute in plina bezna a noptii, iar rezultatele acestor idei nu intarzie sa apara pe piata. Apar astfel produse noi pe rafturi, cum altfel decat evident ca alimentare, cu fel de fel de … bazaconii, prezent fiind si termenul in sine, si chiar transpus direct si nemodificat pe reclama ambalajului devenit astfel produsul final al diviziei de marketing. Iar lumea zambeste si ea, pentru o perioada mai scurta sau mai lunga, un zambet tamp si sinistru in acelasi timp, traind aparent fericita la umbra unui limbaj atat de  usor inteligibil, vulgar am putea spune daca nu ne-am stabili niste norme de exprimare clare.

Gata, va las, mie sincer mi-a ajuns de atatea bazaconii pe care le vad zilnic, cam peste tot prin realitatea romaneasca contemporana, devenita si ea, odata cu cresterea utilizarii acestui termen, intrucatva mai trista si mai cenusie.

Parca nu era destul de … vesela si fara.

Digg This

Constiinta, Deontologie, Profesionalism …

Trei cuvinte mari, devenite relativ brusc banale, in societatea romaneasca. Trei cuvinte care, in 25 de ani s-au erodat complet, care chiar nu-si mai au cautarea intr-o societate romaneasca, aflata in plina descompunere.

Toate cele trei cuvinte ne definesc in primul rand ca oameni, indiferent de meseria in care ne-am pregatit, toate fiind necesare pentru a merge drept, inainte.

“Profesionalismul” HR-ului romanesc a mers mereu pe chilipiruri, a mers pe ideea ca pot “cumpara” ieftin valori pe care de altfel ar fi trebuit sa le plateasca “gras”. Asa adevaratii profesionisti nu au mai avut loc, doar lichelele cu titluri cumparate. Asa am ajuns azi sa avem cele mai mici salarii din Europa. Asa ne-am batut joc de valorile cu greu construite, alegand plagiatul si incurajandu-l direct si indirect. Cine nu si-a construit cariera prin munca cinstita si asidua se vinde ieftin, foarte ieftin, pe un pumn de … banuti. Iuda moderna!

Sa luam mai intai cuvantul constiinta: Ce reprezinta aflam din urmatoarea definitie:

CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; p. ext. cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. ◊ Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. ◊ Expr. A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc. [Pr.: -ști-in-] – Din fr. conscience, lat. conscientia (după ști).
Sursa: DEX ’09 (2009)

Daca ne batem joc de propria constiinta devenim animale, nimic altceva, fie ca vrem sa recunoastem fie ca nu vrem.

Al doilea termen important in viata oricarui om care a investit in pregatirea sa este deontologia. Conform dictionarului avem urmatoarea definitie:

DEONTOLOGÍE s. f. 1. Totalitatea normelor de conduită și obligațiilor etice ale unei profesiuni (mai ales a celei medicale). 2. Teorie a datoriei, a obligațiilor morale. [Pr.: de-on-] – Din fr. déontologie.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Daca renuntam si la deontologie atunci degeaba am pierdut ani invatand, suntem ma jos decat cele ce-si vand corpul pe strada. Ne orientam dupa cum bate vantul.

PROFESIONALÍSM s. n. 1. Profesionism. ♦ Conștiință profesională. 2. Cuvânt care aparține unui limbaj profesional. [Pr.: si-o-] – Din fr. professionnalisme.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Acum e acum, profesionalismul se confunda in majoritatea cazurilor cu constiinta profesionala. Dar cum sa ai constiinta profesionala cand nu mai ai propria-ti constiinta?

Cum sa ajungi sa faci rau, si asta cu buna stiinta? Cum, utilizand informatii dobandite cu greu, in anii de facultate, sa renunti brusc la constiinta, la deontologie si la profesionalism, si sa faci sau produci ceva, orice, pe care tu insuti nu l-ai cumpara, consuma sau utiliza? Dar sa te astepti sa-l consume ceilalti si sa fii si mandru de asta! Cum te numesti in acest caz, daca faci acest lucru zilnic, an de an, zi de zi si din cauza ta semenii sufera, se imbolnavesc, sau, mai grav, mor. Cum, facand acest lucru, sa iti castigi banii astfel si sa mai ai si pretentia ca o faci in mod cinstit cand cu buna stiinta, deliberat, constient chiar, ii omori pe ceilalti!Oare legislatia noastra nu prevede chiar nimic in acest caz? Ei bine nu! De aceea s-a votat Codexul Alimentar, de aceea se voteaza si adopta proceduri medicale, de aceea a disparut termenul de pacient, ramanand doar boala, boala definita stiintific, si care se trateaza dupa “proceduri standard”, proceduri care le asigura imunitatea in caz ca lucrurile merg prost. De aceea se voteaza legea vaccinurilor, pentru ca unii au deci ca altii trebuie sa sufere. Chestie complet generalizata intr-o tara aflata in plin proces de … putrefactie sociala.

Vestea cu adevarat trista este ca nu esti singur, tu cel ce ai renuntat la constiinta, la deontologie, la profesionalism, sunt multi ca tine, mult prea multi, extrem de multi. Asa ne furam caciula zilnic, de 25 de ani! Asa ne-am “educat” la umbra trogloditilor, femeilor usoare, manelelor. Iar rezultatele le … culegem … .Acum ttrebuie sa dam la o parte uscaturile ca sa vedem padurea si nu invers. Valorile s-au dus de mult timp. Nimeni nu te mai invata notiuni legate de constiinta, de deontologie si de profesionalism, asta nici in scoala, nici in liceu. Trogloditii care ne “conduc” vor (trebuie) sa te invete insa cu totul si cu totul alltceva – anume MIZERII aduse prin ONG-uri anti- … (sociale, nationale, romanesti, crestine, normalitate)! Atat!

Ce te defineste ca om, ca fiinta religioasa, ca pastrator al traditiilor mostenite trebuie sa dispara. Aici s-a ajuns, aici ai ajuns draga vandutule. E randul fiecaruia sa se trezeasca, e randul fiecaruia sa vada ce, cum si mai ales unde a ajuns si sa aleaga! Asta daca mai are vreo urma de constiinta, de orice fel! Daca nu, asta e … am fost! O sa ne regasim mai mult sau mai putin fericiti doar in cartile de istorie si cam atat … .

Digg This

Reflexii …

Dragostea de aproape sau coeziunea sociala

Lucrand de ceva timp intr-un domeniu relativ nou am avut ocazia sa vin in contact cu personaje din diverse domenii ale industriei alimentare si conexe, si modul de gandire al acestora m-a lasat efectiv perplex.

Dar ce sa mai lungim vorba. Sa trecem direct la fapte:

1. Industria painii. Maistrul Ion …  de la firma … . L-am chestionat in legatura cu praful de zer, aditivii si premixurile utilizate la obtinerea cozonacilor. Se apropia Pastele si toti erau “in clocoot”. La sfarsitul interviului l-am intrebat daca el ar manca ceea ce firma la care lucreaza produce. Raspunsul lui:

“Pe dracu! Nu-i las pe copii mei sa mai manance asemenea porcarii! Dar si le cumpara din pacate singuri. Asta desi le face nevasta in casa paine si prajituri, ca doar am luat o masina de facut paine si face de toate, inclusiv gem si dulceata. Sa manance alti fraieri, noi nu …. !”

2. Industria berii. Berea aditivata si obtinuta de firma … in mai putin de o saptamana, obtinuta in sectia … sub supravegherea maistrului berar Mircea … . L-am intrebat daca e de acord cu modul de obtinere a berii din prafuri. Raspunsul lui mi-a dat fiori reci:

“La inceput consumam multa bere cu amicii cand jucam o tabla pe-nserat, in fata blocului. Acum, nu mai beau cu ei bere, ii las sa bea doar ei, dar nici acasa nu mai cumpar bere pentru sarbatori. Am trecut pe vin. E mult mai bine asa! Si mai sanatos …”

3. Industria mezelurilor. Mezeluri obtinute in firma …, la cativa zeci de kilometri de maistrul Gheorghe … . Dupa ce am discutat de una si de alta, legat evident de procesul de productie, l-am intrebat care este parerea lui. Raspunsul …

“Dupa ’89 mancam toate felurile de mezeluri care se gaseau pe piata. Acum, de cand am vazut cum se fac, cu prafuri si apa, le evit, … si mi-am sfatuit nevasta sa cumpere doar carne proaspata de la macelarie, asta daca nu primim de la tara cate o gaina sau porc de Craciun. Nu mai luam mezeluri din astea indiferent cat de ieftine ar fi …”

4. Industria laptelui si produselor derivate. La circa 45km de Bucuresti, pe un proiect european “de succes”, s-a construit o fabrica de lactate de catre un palestinian. Specialitatea firmei: branza tip feta. Din zer si unt de cocos. Lapte mai putin. Il intreb direct pe patron daca procedeul i se pare OK. Raspunsul lui.

“Este unul din cele mai vandute produse pe piata. D-na Marioara …, inginerul nostru venit pe bani grei de la Galati, ne-a pus la punct procedeul de obtinere si suntem foarte multumiti de rezultate.”

Ajuns in sectia cu pricina, o intreb pe respectiva daca ea ar consuma asa ceva. Raspunsul m-a lasat perplex:

“Doamne fereste! Cum sa mananc asa o porcarie? Norocul meu este ca nu trebuie sa cumpar, ca mi-am ridicat o gospodarie frumoasa pe banii primiti aici.”

Si ceilalti? o intreb. Raspunsul a fost evitat printr-un zambet larg si un ridicat din umeri … .

5. Industria vinului si a bauturilor tip Champagne. O fosta fabrica bucuresteana, candva de renume, intre timp privatizata, din care au cam disparut vasele de … fermentatie, dar care si-a diversificat continuu productia. Un fost coleg de liceu, zambete, imbratisari, bla, bla, bla. Il intreb cum merge, iar raspunsul lui este edificator. Imi arata cu degetul ultimul model de automobil, pe care tocmai il achizitionase de mai putin de o luna. Cand sa vorbim despre proces, ma evita si imi trimite pe cineva sa “discutam”. Isi face aparitia in birou un tip cam la vreo 50 de ani, cu aspect acvilin. Acesta ma invita in sectie. Ajuns acolo am ramas uimit. Doar vase de amestecare – omogenizare si dozatoare de … prafuri. Prafuri din … UE! Il las sa-mi povesteasca cate-n luna si in stele, dar eu tot imaginea lui Stefanescu de pe vremea impuscatului o am in fata. La sfarsitul conversatiei il intreb, firesc daca ar bea lichidul obtinut la el in sectie. Raspunsul, intrucatva asemanator cu al predecesorilor:

“Nu, ferit-a sfantu’ Cum sa beau asa ceva? Doar am vie la tara. Beau de acolo. Imi ajunge tot anul … . Si mie si restului familiei.”

6. Industria apei. Tratarea apei potabile. Localitate cocheta aflata la nici 100 de kilometri de Bucuresti. Buletinele puturilor de captare a apei indica toate prezenta masiva a manganului dizolvat in concentratii mari, ce depasesc prevederile legale. Proiectul de statie de tratare, realizat de inginerul Dan … , om cu mare experienta profesionala, contine doar dezinfectia apei, nici urma de tratare in vederea indepartarii manganului. Explicatia: doar pentru asta ne-au dat bani cei de la UE. OAre cei de la UE chiar nu cunosteau analizele captarilor?

Si daca cei din oras si zona se imbolnavesc? Raspunsul textual: “E treaba lor! Sa bea apa minerala!”

Si totusi acei oameni platesc apa potabila … . Si sunt tot romani.

In loc de concluzii

Se pare ca sintagma tipic romaneasca: “sa moara si gaina, capra, vaca, porcu’, calu’, iapa, … celuilalt” a devenit singurul modus vivendi al romanilor. Fiecare isi castiga existenta contribuind direct la “moartea” efectiva a celorlalti. Constiinta de grup, de natie, constiinta in general, a disparut cu totul, s-a volatilizat complet in cei 25 de ani de la vanzoleala din ’89, vanzoleala in care ne-am omorat singuri, ca prostii.Nici macar constiinta profesionala nu mai exista. Doar esste un bun vandut pe bani. Iar tacerea este … de aur.

Odata dusa pe pustii aceasta constiinta, odata pierduta pe veci, ne-am dus si noi ca neam. Ce usurare pentru dusmani ce tristete pentru cei ramasi, putini dar fideli inca ideii de neam si tara. Traim oarecum degeaba …

Ar trebui sa se invete, inca din scoala primara proverbul tot romanesc: “ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”. Doar asa s-ar putea opri genocidul prin alimente si bauturi, genocid generat de lipsa din memorie a acestui aspect aparent minor care este constiinta.

Constiinta profesionala, profesionalismul pe care marinelul il dorea plecat pe veci din Romanica lui, a disparut si ea, nu se mai preda in nici o universitate. Locul ei a fost luat de spaga, favoruri sexuale, mita, mizerie, abramburici, … .

Daca nu, putem schimba dictonul atat de devalorizat in prezent de mai toti: “mandri ca suntem romani” intr-unul mult mai apropiat de realitate: “mandri ca ne-am omorat intre noi, ca romani”. Cam asa ca in decembrie ’89. Ar putea parea cinic la prima vedere dar este din pacate cel mai apropiat de realitate.

Fiecare din cei intervievati produce ceva, dar nu are curajul sa il consume, lasandu-i pe ceilalti, pe “fraieri” sa-l cumpere si consume, in ideea ca “nici usturoi nu a mancat nici gura nu-i miroase” si lui sa nu-i pese cat de fel ca e si el, la fel ca si restul, cel putin un criminal neprins si aflat inca in libertate!

Daca in fiecare zi, inainte de venirea serii, fiecare si-ar acorda un ragaz de 5 (cinci) minute, in  care sa “analizeze” constient ce a facut bun in acea zi, poate ca fiecare ar descoperi unde greseste. Asa, poate ca nu o sa ajungem in cartile de istorie, altfel intram destul de repede, cu fiecare zi care se scurge, imuabil … .

Digg This

… cu bazaconii!

Termen interesant, in aparenta, dar devenit brusc vedeta pe tipla din Romania. Si asta in conditiile in care, termenul era destul de rar utilizat in limba vorbita curenta, cel putin pana acum cativa ani. Dar, progresele extraordinare ale stiintei si totodata tintind imaginatia colectiva sau individuala sunt si ele supuse, cum altfel, vulgarizarii, asa ca termenul inlocuieste rapid, si cu succes din ce in ce mai mare, multi termeni deja consacrati.

Ca sa intelegem mai bine termenul trebuie sa pornim insa de la definitia acestuia:

BAZACÓNIE, bazaconii, Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ♦ () Năzbâtie, poznă, ștrengărie. – Din bezŭ-zakonije.
Sursa: DEX ’09 (2009)

Deci, cand auzim ca un produs are bazaconii, la ce ar trebui sa ne asteptam, la un lucru bizar, ce ne starneste oarecum mirarea si devine brusc de necrezut sau la o nazbatie a producatorului, o pozna chiar, devenita brusc strengarie in fata autoritatilor din domeniu? Oare normele alimentare cum ar explica aceasta situatie aparent gregara?

Nici una, nici doua, televiziunile noastre prezinta fel de fel de emisiuni cu si despre bazaconii. Iar termenul devine si el din ce in ce mai frecvent utilizat, in situatii contextuale din ce in ce mai diversificate.

Uneori lipsa termenilor adecvati din vocabularul intervievatului il determina pe acesta sa foloseasca acest cuvant pentru a ii suplini cu brio. Iar rezultatul este mai mult decat hilar. Dar, cum treaba merge struna, nu este nici o nevoie reala de schimbare, si asta in virtutea principiului conform caruia, mai binele, este in mod cert dusmanul binelui. Deci, ramane exact asa cum am stabilit, adica un indicator teribil al nivelului de pregatire extraordinar, nemaipomenit si de neinlocuit al respectivului personaj.

Din pacate lista vorbitorilor intervievati si care cad prada termenului atat de impropriu utilizat, bazaconizati am putea spune sau, cu alte cuvinte, deveniti si ei la randul lor, brusc, bazaconizabili, creste direct proportional cu lipsa pregatirii lor in domeniul in care isi dau cu parerea.

Homo universalis, visul din perioada renascentista este azi tot mai greu de implinit si realizat din cauza volumului imens de informatie ce ar trebui procesat si inteles. Asa ca, toata emisiunea televizata devine ea insasi o bazaconie, o gluma tipica, sinistra, oarecum trista, dar atat de familiara, incat privitorii din fata tembelizorului, aflati ca de obicei pironiti in fata noului zeu modern si cufundati intr-o transa adanca si posibil fecunda, se obisnuiesc repede cu termenul si chiar il inghit pe nemestecate.

Prin urmare, pe nesimtite chiar, si celebra emisiune cu surprize, surprize, (dar ce surprize), revine si ea, la fel de brusc, in amintirea celor deja tulburati de lumina mult prea albastra a ecranului vesnic aprins, lumina ce le perturba somnul linistit si le da in schimb idei fecunde, nascute in plina bezna a noptii, iar rezultatele acestor idei nu intarzie sa apara pe piata. Apar astfel produse noi pe rafturi, cum altfel decat evident ca alimentare, cu fel de fel de … bazaconii, prezent fiind si termenul in sine, si chiar transpus direct si nemodificat pe reclama ambalajului devenit astfel produsul final al diviziei de marketing. Iar lumea zambeste si ea, pentru o perioada mai scurta sau mai lunga, un zambet tamp si sinistru in acelasi timp, traind aparent fericita la umbra unui limbaj atat de  usor inteligibil, vulgar am putea spune daca nu ne-am stabili niste norme de exprimare clare.

Gata, va las, mie sincer mi-a ajuns de atatea bazaconii pe care le vad zilnic, cam peste tot prin realitatea romaneasca contemporana, devenita si ea, odata cu cresterea utilizarii acestui termen, intrucatva mai trista si mai cenusie.

Parca nu era destul de … vesela si fara.

Digg This